După ultimele declaraţii ale lui Donald Trump, Groenlanda ar putea avea în vedere o nouă strategie în relațiile cu Statele Unite, care să ocolească Danemarca. Evenimentele din ultimele zile au provocat fierbere în insulă şi o schismă între cei care doresc independenţa şi o apropiere de americani şi cei care vor să rămână sub umbrela Copenhagăi.
Groenlanda ar trebui să poarte discuții directe cu guvernul SUA, fără Danemarca, susţine un lider al opoziției groenlandeze, în timp ce conducerea insulei arctice analizează cum să răspundă noii presiuni venite din partea lui Donald Trump de a plasa acest teritoriu danez sub controlul SUA.
„Încurajăm guvernul nostru să poarte un dialog cu guvernul SUA fără Danemarca. Mai exact, Danemarca, din poziţia sa de intermediar, antagonizează atât Groenlanda, cât și SUA”, a declarat Pele Broberg, liderul Naleraq, cel mai mare partid de opoziție și cea mai importantă voce politică pentru independența Groenlandei.
Naleraq, care susține cu tărie o tranziție rapidă către independența totală faţă de Danemarca, și-a dublat la opt locurile în parlament la alegerile de anul trecut, câștigând 25% din voturi într-o țară cu doar 57.000 de locuitori. Partidul nu face parte din coaliţia de guvernare, dar a transmis că dorește un acord de apărare cu Washingtonul și ar putea avea în vedere un „acord de liberă asociere” în baza căruia Groenlanda ar primi sprijin și protecție americană, fără a deveni un teritoriu american.
Reuters notează că, în esenţă, toate partidele groenlandeze își doresc independența, dar au opinii diferite în ceea ce privește modul și momentul în care trebuie obținută. Ministrul de externe al Groenlandei, Vivian Motzfeldt, susţine că Groenlanda nu poate purta discuții directe cu SUA, fără Danemarca, deoarece nu are permisiunea legală de a face acest lucru. „Trebuie să respectăm legea și avem reguli privind modul de rezolvare a problemelor din Regat”, a spus ea, miercuri seara, pentru cotidianul Sermitsiaq. Toate aceste comentarii vin înaintea întâlnirii de săptămâna viitoare, dintre miniștrii de externe danez, groenlandez și secretarul de stat american Marco Rubio.
Mulți analiști leagă încercarea lui Donald Trump de a trece insula în posesiune americană de un fel de reîncarnare a Doctrinei Monroe, formulată la începutul secolului al XIX-lea de președintele american de atunci, James Monroe. În esență, aceasta însemna că SUA se vor abține de la orice amestec în politica și afacerile țărilor europene, dar vor considera orice încercare colonială, expansionistă sau intervenționistă a statelor non-americane pe continentele americane drept un act ostil.
Interpretarea lui Trump asupra acestei doctrine, potrivit analiștilor băncii olandeze Rabobank, este diferită. Aceştia consideră că Doctrina „Donroe” a lui Trump, rebotezată după prenumele Donald al preşedintelui american, are o abordare mult mai puternică și mai deschisă pentru acapararea teritoriilor din emisfera vestică pe care le consideră de interes.
Fixaţia lui Trump asupra Groenlandei datează încă din 2019, dar după operaţiunea specială din Venezuela şi capturarea lui Nicolas Maduro, chestiunea celei mai mari insule din lume a devenit o problemă geopolitică de maxim interes pentru Casa Albă.
Analiștii de la Rabobank concluzionează că intervenția militară americană în Groenlanda este deocamdată puțin probabilă şi văd mai degrabă desfăşurându-se în continuare diverse inițiative diplomatice și economice. „Trump folosește prea mult băț și prea puțin morcov în abordarea sa. Cu toate acestea, în cazul Groenlandei, am putea vedea exact opusul. Deci, diverse motivații financiare pentru Groenlanda (și/sau Danemarca). De exemplu, dacă americanii ar oferi cincizeci de miliarde de dolari pentru insulă, fiecare rezident al Groenlandei ar putea primi un milion. Pentru mulți, aceasta ar fi o ofertă foarte atractivă”, se arată în concluzia analizei celor de la Rabobank.