Laura Dronca, fostă Bîlcea, fiica afaceristului arădean Ioan Crișan, este judecată pentru instigare la omor calificat în formă agravantă – violență în familie, precum și pentru instigare la distrugere și instigare la nerespectarea regimului materiilor explozive. Complicii săi la crima din 29 mai 2021, Sebastian Ilie Bulbuc și Adrian Bogdan Horodincă, sunt acuzați de omor calificat, distrugere și nerespectarea regimului armelor și munițiilor. Dosarul se judecă la Curtea de Apel Timișoara.
Potrivit informațiilor anchetatorilor, Laura Dronca i-ar fi plătit pe cei doi bărbați cu suma de 100.000 de euro. Tot anchetatorii susțin că Bulbuc și Horodincă au încorporat ulterior detonatorul şi l-au plasat în autoturismul victimei, iar în 29 mai 2021, ora 06:59, acţionând cu premeditare şi din interes material, au detonat de la distanţă în timp ce Ioan Crișan se afla la volan.
Numele Laurei Bîlcea apare ca pârât într-un alt dosar, înregistrat pe 6 decembrie 2024 la Judecătoria Gura Honț, al cărui obiect este „vicii ascunse”, conform datelor consultate de FANATIK pe portalul instanțelor de judecată. Pârât mai figurează mama sa, Ioana Crișan, soția lui Iosan Crișan, iar reclamanți sunt două persoane fizice care au cumpărat un teren și o casă de la cele două, la aproape 6 luni de la decesul afaceristului.
Reprezentanta pârâtelor Laura Bîlcea și Iosana Crișan a solicitat respingerea acţiunii reclamanţilor ca nefondată şi neîntemeiată, iar pe cale de excepţie a invocat excepţia prescripţiei dreptului la acţiune. În apărare, a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisurile depuse la dosar şi a probei testimoniale cu doi martori, pentru a dovedi că reclamanţii au intrat în posesia imobilului cu mult timp înainte de perfectarea contractului de vânzare-cumpărare.
La ultimul termen din dosar, din 9 decembrie 2025, instanța a deliberat referitor la efectuarea expertizei tehnice în specialitatea construcţii civile, industriale şi agricole, având ca obiective finale: să se constate, în detaliu, dacă la momentul cumpărării a fost afectată sau nu structura de rezistenţă a imobilului casa de locuit cu teren intravilan în suprafaţă de 10.792 metri pătrați.
De asemenea, expertiza are ca obiect, cu privire la existenţa viciilor: să se constate dacă imobilul – casă de locuit prezintă defecţiuni structurale (grinzi, stâlpi de rezistenţă, fundaţie, pereţi portanţi) şi care este natura acestora; să se stabilească dacă aceste defecţiuni, în cazul în care există, afectează structura de rezistenţă sau doar elemente nestructurale (cum ar fi finisaje, tencuieli, lemn degradat superficial).
Expertiza urmează să se pronunțe cu privire la vechimea şi cauzele viciilor, astfel că urmează să se stabilească vechimea aproximativă a eventualelor defecţiuni constatate şi dacă acestea pot fi anterioare sau ulterioare datei de 8.12.2021, când s-a încheiat contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 999/08.12.2021. Urmează să se arate dacă defecţiunile constatate s-ar fi putut produce în urma utilizării neîntreţinerii corespunzătoare ori intervenţiilor ulterioare realizate de către reclamanţi.
De asemenea, urmează să se indice dacă starea actuală a construcţiei poate fi cauzată de acţiunea factorilor naturali (umiditate, infiltraţii, paraziţi biologici, îmbătrânirea materialelor) sau de eventuale modificări efectuate de cumpărători după dobândire. Cu privire la caracterul ascuns sau aparent al viciilor, trebuie să se aprecieze dacă eventualele defecţiuni constatate puteau fi observate de un cumpărător mediu la momentul achiziţiei, printr-o verificare rezonabilă a imobilului, fără cunoştinţe tehnice de specialitate și să se menţioneze dacă aceste defecţiuni erau vizibile la momentul vizitării, locuirii sau utilizării imobilului.
Cu privire la utilizarea şi întreţinerea imobilului, urmează să se stabilească dacă imobilul este şi a fost utilizat conform destinaţiei sale şi dacă eventualele defecţiuni afectează în mod real şi semnificativ posibilitatea de folosire a construcţiei ca locuinţă și să se aprecieze dacă defecţiunile reclamate afectează siguranţa structurală a imobilului sau doar aspecte estetice ori de confort.
Cu privire la evaluarea prejudiciului invocat, în ipoteza în care se constată existenţa unor defecţiuni reale, să se estimeze costul reparaţiilor necesare pentru remedierea acestora, raportat la preţurile pieţei la data efectuării expertizei și să se menţioneze dacă valoarea acestor reparaţii justifică reducerea preţului de vânzare în cuantumul de 20.000 euro, solicitat de reclamanţi, se arată în dosarul consultat de FANATIK.
Instanţa a apreciat expertiza că fiind pertinentă şi concludentă soluţionării cauzei, astfel că a admis-o şi a dispus desemnarea electronică a unui expert judiciar în specialitatea Construcţii civile, industriale şi agricole, pentru efectuarea raportului de expertiză. Următorul termen din dosar a fost stabilit pentru 10 februarie 2026.