Pe 16 decembrie 2024, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis ca Laura Bîlcea, fiica afaceristului Ioan Crișan, și cei doi presupuși complici ai ei să rămână în arest preventiv pentru o perioadă de 30 de zile. Conform anchetatorilor, Sebastian Ilie Bulbuc şi Adrian Bogdan Horodincă au procurat, în 27 mai 2021, un mecanism care putea fi folosit ca detonator într-un dispozitiv exploziv improvizat, controlabil prin intermediul telefonului mobil.
Anchetatorii susțin că aceștia au încorporat ulterior detonatorul şi l-au plasat în autoturismul victimei, iar în 29 mai 2021, ora 06:59, acţionând cu premeditare şi din interes material, au detonat de la distanţă în timp ce Ioan Crișan se afla la volan. În dosar se arată că cei doi bărbați au fost instigați la comiterea faptei de către Laura Bîlcea, fiica lui Ioan Crișan.
În dosar a fost audiată și soția lui Ioan Crișan, Samica Iosana, care a declarat că știa de relația extraconjugală a soțului ei cu Aurora Ardelean, secretara acestuia. „Am cunoștință că între soțul meu și Ardelean Aurora au existat niște legături amoroase în urmă cu aproximativ 15-20 de ani. moment la care am avut discuții pe aceasta temă, însă de atunci nu știu dacă între cei doi a mai existat vreo legătură, deoarece nu m-a mai interesat acest subiect, dar nici soțul meu nu mi-a mai dat motive”, a declarat Samica Iosana Crișan.
Numele soției lui Ioan Crișan și al Laurei Bîlcea apar într-un dosar înregistrat pe 6 decembrie 2024 la Judectoria Gura Honț, conform datelor consultate de FANATIK pe portalul instanțelor de judecată. Ele figurează ca pârâți, iar alte două persoane fizice, soț și soție, sunt reclamanți. Aceștia au cumpărat un bun imobil de la cele două femei, iar obiectul dosarului este “vicii ascunse”.
Nu a fost stabilit, încă, primul termen al procesului. Viciile ascunse ale unui bun sunt acele deficiențe ce fac ca bunul cumpărat să devină impropriu întrebuințării (utilității practice) la care este destinat sau care îi micșorează în asemenea măsură întrebuințarea sau valoarea încât, dacă le-ar fi cunoscut, cumpărătorul nu ar fi cumpărat sau ar fi dat un preț mai mic.
Pentru activarea garanției pentru vicii ascunse trebuie să fie întrunite cumulativ următoarele condiții: viciul să prezinte o anumită gravitate; viciul să fie ascuns; viciul să existe la data predării bunului; viciul să fie inerent bunului imobil cumpărat. Îndeplinirea condițiilor viciilor ascunse trebuie dovedită de cumpărător, cu orice mijloace de probă, vânzătorul fiind prezumat ca fiind de bună-credință.
Un exemplu de viciu ascuns reținut în practica judiciară este acela că, într-o cauză având ca obiect atragerea răspunderii vânzătorului pentru viciile ascunse ale imobilului vândut, analizând concluziile din raportul de expertiză efectuat în dosar, instanța a reținut că degradările imobilului s-au datorat neetanșării corecte a ferestrelor PVC și neetanșeității hidroizolației la balcon, ceea ce a dus la creșterea excesivă a umidității în imobil cu consecința deteriorării zugrăvelii, apariției mucegaiului și umflării parchetului.
Prin urmare, dacă la data semnării angajamentului prin care vânzătorul s-a obligat să remedieze anumite deficiențe constatate de cumpărător și până la data predării imobilului vândut, lipsa hidroizolației la balcon reprezenta un viciu aparent, la data predării imobilului, aceasta fiind realizată, însă necorespunzător, în sensul că nu era etanșă, devine un viciu ascuns, cumpărătorii reclamanți neputând printr-o simplă examinare a imobilului sa identifice această deficiență de execuție.
Aceeași concluzie s-a impus și cu privire la neetanșarea corectă a ferestrelor din PVC. Aceste două vicii ascunse au determinat degradări ale imobilului (ca urmare a infiltrațiilor la ferestre și terasa balcon) pentru a căror remediere expertul a calculat costuri semnificative. Un alt exemplu îl reprezintă situația igrasiei ce nu ar putea constitui un viciu ascuns din moment ce este vizibilă pe perete și poate fi observat cu ușurință, dar care constituie un viciu ascuns dacă igrasia este mascată printr-un strat de vopsea.
Cumpărătorul care a descoperit viciile ascunse ale bunului este obligat să le aducă la cunoștința vânzătorului într-un termen rezonabil, stabilit potrivit împrejurărilor, sub sancțiunea decăderii din dreptul de a cere rezoluțiunea. Rațiunea instituirii unei astfel de obligații de a aduce la cunoștința vânzătorului existența viciului descoperit, într-un termen rezonabil, este de a facilita determinarea existenței sau lipsei viciului la momentul predării imobilului, de a permite verificarea și eventual remedierea de către vânzător a disfuncțiilor apărute și totodată de a nu permite trecerii timpului să cauzeze probleme de probațiune în privința îndeplinirii condițiilor garanției pentru vicii ascunse.
Garanția împotriva viciilor ascunse este limitată în timp, astfel încât, pentru activarea ei este necesar ca viciul să survină într-un anumit termen de garanție, se arată în dosarul consultat de FANATIK. Dacă viciul nu a apărut înăuntrul termenului de garanție, atunci obligația de garanție se stinge la data expirării acestui termen. Într-o astfel de situație, nu se mai poate pune problema începutului prescripției dreptului la acțiune și, în consecință, vânzătorul nu va mai răspunde pentru vicii ascunse.