Teodora Stoica, fiica lui Mihai Stoica, este în continuare devastată, după moartea câinelui său, Roată, care i-a fost alături timp de 13 ani. Patrupedul avea o boală renală cronică pe care medicii au încercat să o țină în frâu, dar din păcate, ulterior au apărut probleme la bilă și la pancreas.
Moartea lui Roată a răvășit-o pe Teodora, care pe 1 septembrie a anunțat pierderea acestuia. „Odihnește-te în pace, iubirea vieții mele. Nu știu ce să zic. Nu știu cum să vorbesc despre copilul meu la trecut. Nu știu cum să spun «era» despre cineva care pentru mine era tot. O mare parte din mine a murit cu el. Nimic nu mai are sens. Nu înțeleg cum acum o săptămână era aici, lângă mine, și acum pur și simplu nu mai e.
Cum poate să existe lumea în continuare fără el în ea? Mă rog la Dumnezeu să mă trezesc din coșmarul acesta. Să deschid ochii și să fie lângă mine. Aș da orice să îl mai văd odată, să îi simt mirosul, să îl strâng în brațe. 13 ani, unde era Roată, acolo era locul meu sigur. A fost casa mea.
Cel mai bun prieten al meu. Copilul meu. Familia mea. Singura constanță din viața mea, indiferent de câte ori s-a schimbat totul în jurul meu. Și acum nu mai știu unde e acasă. Nu mai știu nimic”, a transmis ea.
La mai bine de două săptămâni de la crunta veste, Teodora Stoica suferă în continuare. Ea a postat un mesaj emoționant pe Instagram, dezvăluind că nu-şi revine după ce Roată s-a stins din viaţă.
”La o săptămână după ce ai murit, durerea devenise atât de mare încât simțeam că mă înghite cu totul. Mi-am șters aplicațiile de social media ca să mă deconectez cu totul, am luat primul bilet și am plecat. Nu știam exact ce caut sau de ce fug. Știam doar că nu mai puteam să rămân acolo, într-un loc în care tu nu mai erai.
Vedeam norii și mă gândeam că poate, pentru câteva ore, sunt mai aproape de tine. Că poate, undeva printre ei, ești și tu. Voiam să-mi smulg inima din piept de atâta durere. Nu mai exista nimic în jurul meu. Doar dorul de tine și durerea care mă înghițea cu totul.
Am venit în Londra, la prietenul meu cel mai bun. Aici era și Lana, care te iubea atât de mult. Cred că am venit cu speranța absurdă că, fiind lângă ea, o să te simt cumva mai aproape…
Mintea mea caută cu disperare orice frântură din tine. Ochii ei, felul în care dormea pe mine. Mi se părea că semănați, că aveți aceeași privire. Căutam în ea orice urmă de tine, orice lucru care să-mi dea măcar pentru o secundă senzația că nu te-am pierdut de tot.
Nu înțeleg cum lumea poate să continue, iar eu să nu vă mai văd niciodată împreună. Nu puteam să stau cu durerea, așa că am continuat să fac singurul lucru pe care puteam să-l fac de când ai murit. Am mers. Am mers și am mers. Pentru că, de fiecare dată când mă opream, mă ajungea din urmă realitatea că tu nu mai ești.
Nu am o concluzie. Nu sunt mai bine și încă nu știu cum se trăiește viața asta fără tine. Încerc doar să trec prin fiecare zi așa cum pot. Să vorbesc despre tine, să spun ce simt, să nu fug de durere.
Mi-e dor de tine în fiecare secundă. Și o să-mi fie dor de tine toată viața. Te iubesc, Roată. În toate versiunile vieții mele. Inclusiv în asta, în care trebuie să învăț să trăiesc fără tine”, a scris Teodora Stoica, pe Instagram.
La începutul lunii august, Teodora Stoica (31 ani) și-a mai depășit o limită. A dus la capăt un triatlon, la Sibiu, în care a înotat 1,5 km, a mers cu bicicleta 40 km și a alergat 10 km.