Decizie crucială pentru Laura Crișan, fiica omului de afaceri ucis cu o bombă în Arad. Curtea Supremă urmează să decidă joi dacă fiica lui Ioan Crișan, care a murit acum mai bine de trei ani într-o explozie auto, și doi bărbați considerați complici vor rămâne în libertate sau vor fi arestați.
La data de 24 octombrie, magistrații Curții de Apel București au dispus eliberarea celor trei, motivând că procurorii nu au furnizat probe clare care să demonstreze implicarea lor în moartea afaceristului, ci doar „indicii”.
În octombrie, Laura Crișan, fiica omului de afaceri, și cei doi bărbați reținuți în legătură cu cazul au fost acuzați de omor calificat, distrugere și nerespectarea regimului materialelor explozive. Ulterior, procurorii au contestat decizia eliberării lor, iar cazul a ajuns la Înalta Curte de Casație și Justiție.
„În baza art. 227 alin. 1 C.proc.pen. respinge ca nefondată propunerea de luare a măsurii arestării preventive formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în dosarul nr. 155/76/P/2021 cu privire la inculpaţii Bulbuc Sebastian Ilie, Horodincă Adrian Bogdan şi Bîlcea Laura Oana.
În baza art. 227 alin. 1 teza finală C.proc.pen. dispune punerea de îndată în libertate a inculpaţilor Bulbuc Sebastian Ilie, Horodincă Adrian Bogdan şi Bîlcea Laura Oana, dacă nu sunt privaţi de libertate în altă cauză. În baza art. 275 alin. 3 C.proc.pen., cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia. Executorie”, se arată în minuta instanţei.
Judecătorii au argumentat că nu există probe suficiente pentru a lega inculpații de moartea lui Ioan Crișan, ci doar unele indicii. Conform anchetei, cei doi bărbați și Laura Crișan ar fi achiziționat, pe 27 mai 2021, un dispozitiv folosit ca detonator controlat de la distanță prin telefon mobil, integrând în acesta o încărcătură explozivă pe care ar fi plasat-o ulterior în autoturismul victimei, iar în 29 mai 2021, ora 06:59, „acţionând cu premeditare şi din interes material, l-au detonat de la distanţă în timp ce victima se deplasa la volanul autoturismului în parcarea magazinului Profi din cartierul Vlaicu din municipiul Arad”.
„Inculpaţii au fost instigaţi la comiterea faptei de către inculpata menţionată. Victima a decedat ca urmare a exploziei şi incendiului subsecvent, iar autoturismul a fost complet distrus. Prin modul, locul şi mijloacele de săvârşire, fapta a fost de natură să pună în pericol alte persoane şi bunuri”, afirmau procurorii.
Pe 23 octombrie, polițiștii și procurorii au desfășurat șapte percheziții legate de acest caz. Ioan Crișan a murit pe 29 mai 2021, când autoturismul său a explodat la scurt timp după ce a plecat dintr-un loc de parcare, ancheta stabilind că în vehicul fusese amplasată o bombă. În urma exploziei, afaceristul a decedat din cauza „insuficienței respiratorii acute” cauzate de arsuri severe și inhalarea de gaze toxice.
„Acesta a fost urmat de obstrucţie mecanică reflexă declanşată prin spasm laringian, la care s-a adăugat spasmul căilor respiratorii inferioare, determinat prin efect termic de arsură şi conţinut aspirat de material amorf microgranular (particule de funingine) rezultat din gazele de explozie şi ardere, care au fost antrenate în cursul mişcărilor respiratorii la nivelul căilor respiratorii superioare şi inferioare”, este concluzia medicului legist, cuprinsă într-o informare a Ministerului Public.
De asemenea, la un an de la incident, anchetatorii au anunțat că au audiat 400 de persoane și au desfășurat percheziții, expertize balistice și analize fizico-chimice pentru a reconstitui circumstanțele evenimentului și traseul lui Ioan Crișan înainte de explozie, pe baza înregistrărilor video din Arad.
„Au fost analizate relaţiile comerciale derulate de victimă. Situaţia economică şi financiară a societăţilor în care era implicat nu a relevat vulnerabilităţi şi acţiuni cu risc de escaladare violentă, la nivelul mijloacelor folosite pentru comiterea faptei. A fost realizată o analiză comportamentală de către structura de profil din cadrul IGPR.
Până la acest moment, nu au fost confirmate informaţiile, vehiculate şi în spaţiul public, privind implicarea victimei în activităţi de crimă organizată. Au fost verificate raporturile civile rezultate din activităţi specifice cămătăriei pe care victima le derula, fără concursul altor persoane. S-au stabilit şi au fost investigate posibilele surse de conflict în anturajul victimei”, informa atunci Parchetul de pe lângă ÎCCJ.