Au trecut 31 de ani de la Revoluție și FANATIK îți prezintă filmul evenimentelor, dar și momentul decisiv din Decembrie 1989. Sunt clipe și imagini suspendate în timp, greu de șters din memoria colectivă a unui popor chinuit.
Punct de cotitură în istoria românilor, Revoluția a constat într-o serie de proteste, lupte de stradă și demonstrații desfășurate în țara noastră, între 16 și 25 decembrie 1989, care au dus la căderea dictatorului Nicolae Ceaușescu și la sfârșitul regimului comunist din România.
Între 16 şi 20 decembrie 1989 a avut loc aşa-numita “Revoluţie de la Timişoara”, iar 21 decembrie este considerată prima zi a Revoluţiei în Bucureşti. Demonstrațiile din ce în ce mai ample și mai violente au culminat cu procesul și execuția soților Ceaușescu în ziua de Crăciun.
România a fost singura țară din blocul estic care a trecut la democrație printr-o revoluție violentă care s-a soldat cu executarea conducătorilor comuniști.
În ziua de 16 decembrie 1989, începe la Timişoara revoluţia care avea să provoace căderea comunismului în România. Mai mulţi credincioşi reformaţi demonstrează paşnic, în jurul catedralei din Piaţa Maria. Aceștia sunt nemulțumiți de decizia judecătorească prin care pastorul reformat Laszlo Tokes urma să fie evacuat şi mutat în altă localitate. La evenimente participă, ulterior, studenţi, muncitori, dar și alți cetățeni ai oraşului.
În jurul orei 16.00, mai multe tramvaie sunt blocate de către manifestanţi. Pe străzile din Timișoara se strigă “Jos cu Ceauşescu!”. Au loc altercații cu autorităţile la sediul PCR unde se efectuează primele arestări. Unii manifestanţi, printre care şi pastorul Laszlo Tokes, sunt bătuţi.
Protestele au continuat în ziua următoare, 17 decembrie. Protestatarii au intrat în Comitetul Județean și au aruncat pe fereastră documentele partidului, broșurile de propagandă, scrierile lui Ceaușescu și alte simboluri ale puterii comuniste.
În oraş se aud primele focuri de armă. Până după miezul nopţii au loc loc lupte de stradă între civili şi militari şi sunt incendiate TAB-uri, tancuri şi magazine. De asemenea, pe treptele catedralei, un grup format din copii şi tineri civili încep să scandeze: “Jos Ceauşescu!”, “Libertate!”, “Vrem o ţară liberă!”.
Pe 18 decembrie, în jurul orei 8 dimineața, Nicolae Ceaușescu îi convoacă la reședința sa de pe strada Primăverii pe oamenii cheie ai conducerii de stat: generalul Marin Neagoe, șeful Direcției a V-a de securitate și gardă, generalul Vasile Milea (ministrul apărării), Tudor Postelnicu (ministrul de interne) și generalul Iulian Vlad (șeful DSS). Ulterior, dictatorul pleacă în Republica Islamică Iran, pentru o vizită oficială de 3 zile.
Are loc o şedinţă convocată de generalul Constantin Nuţă în urma căreia s-au stabilit condiţiile derulării operaţiunii “Trandafirul”. 43 de cadavre ale celor împușcați mortal la demonstrație, dar și ale unor răniți executați în Spitalul Județean, sunt transportate, în secret, de la morga Spitalului Judeţean Timiş în Bucureşti. În noaptea de 19 spre 20 decembrie, au fost incinerate la crematoriul “Cenuşa”.
La 20 decembrie 1989, demonstranţii din Timişoara se grupează în Frontul Democratic Român. Dimineaţa, zeci de coloane de muncitori din întreprinderile oraşului se îndreaptă spre Piaţa Operei. În jurul orei 11:00, generalul Ştefan Guşe interzice folosirea armamentului din dotare. În jurul orei 13:00, coloanele de manifestanţi ajung în Piaţa Operei, iar militarii fraternizează cu ei. Timişoara devine primul oraş liber al României.
În aceeași zi, Nicolae Ceaușescu se întoarce în țară și se adresează poporului prin intermediul Televiziunii. El condamnă manifestațiile din Timișoara.
Pe 21 decembrie, în Capitală, la ora 12:00, are loc mitingul cerut de către Ceaușescu pentru a opri tulburările din Timișoara și la puțin timp după ce ia cuvântul, este huiduit de către mulțime. Ceauşescu promite pensii și salarii mărite, precum și majorarea alocaţiei pentru copii cu 30 şi 50 lei în raport cu numărul de copii şi venituri.
Mitingul se sparge, iar pe străzile din jur mii de oameni manifestează pentru democraţie şi împotriva dictaturii. În cursul serii, demonstranţii, majoritatea tineri, se adună în apropierea Hotelului Intercontinental din Piaţa Universităţii. Noaptea, se trage asupra lor și se înregistrează multe victime. În noaptea dintre 21 şi 22 decembrie, 49 de oameni au fost uciși, 463 au fost răniţi, iar 1245 de protestatari au fost arestaţi, bătuți sau torturați la Jilava. Manifestările și protestele se extind în mai multe orașe din țară.
Panicați și disperați după ce au scăpat totul de sub control, Nicolae și Elena Ceaușescu au încercat să fugă și au părăsit clădirea Comitetului Central cu un elicopter, în jurul orei 12:00. Au fost însoţiţi de Manea Mănescu, Emil Bobu, generalul Marin Neagoe şi două gărzi de corp.
Au fost arestați lângă Târgoviște la ora 15:00, iar la ora 18:30, cuplul prezidențial a fost adus la unitatea militară 01417 din Târgovişte.
Filmul evenimentelor de la Revoluție. Atât sediul Radioului, cât și cel al Televiziunii au fost ocupate pe 22 decembrie 1989 de către manifestanți, fiind transmise în direct evenimentele.
În cursul serii se constituie Consiliul Provizoriu al Frontului Salvării Naţionale, care preia întreaga putere în stat. Acesta are o structură provizorie formată din 39 de persoane, printre care Ana Blandiana, Doina Cornea, Dumitru Mazilu, Ion Iliescu, Mircea Dinescu, Laszlo Tokes, Petre Roman, Ion Caramitru, Sergiu Nicolaescu, Cazimir Ionescu și Domokos Geza.
Noaptea de 22 spre 23 decembrie este una dramatică. Începe să se tragă în mai multe puncte din Bucureşti, înregistrându-se victime în rândul armatei şi populaţiei.
În schimbul de focuri din Piaţa Republicii se trage din clădirea fostului Palat Regal spre clădirea CC al PCR şi asupra mulţimii din piaţă. De asemenea, este incendiată clădirea Bibliotecii Centrale Universitare.
Pe 23 decembrie, sute de mii de oameni sărbătoresc în centrul Timișoarei căderea regimului Ceaușescu și continuă să atace principalele obiective apărate de armată.
Pe 24 decembrie, Bucureștiul era un oraș în război. Tancuri, TAB-uri și camioane continuau să patruleze pe străzile Capitalei. La intersecțiile din apropierea obiectivelor strategice au fost construite blocaje rutiere. Focuri de armă automată au continuat în Piața Universității și în zonele învecinate.
CFSN (Consiliul Frontului Salvării Naţionale) adoptă măsuri excepţionale: încetarea completă a focului pe întreg teritoriul ţării; predarea armamentului aflat în posesia civililor către unităţile militare; integrarea unităţilor Ministerului de Interne în structura Ministerului Apărării Naţionale.
Nicolae și Elena Ceaușescu sunt executați de Crăciun. Pe 25 decembrie 1989, la Târgovişte, în incinta unei unităţi militare, se desfăşoară procesul. Cei doi sunt acuzați de infracţiunile de genocid, subminare a puterii de stat, subminarea economiei naţionale, infracţiunea de distrugere a bunurilor obşteşti, încercarea de a fugi din ţară pe baza unor fonduri de peste un miliard de dolari depuse la bănci străine.
Procesul a durat aproximativ 80 de minute. În urma sentinţei, cei doi au fost executaţi prin împuşcare în după-amiaza aceleiaşi zile.
La 28 decembrie 1989, iau sfârşit tirurile armelor de foc în urma măsurilor excepţionale luate de CFSN. Nicolae şi Elena Ceauşescu sunt înmormântaţi, în secret, la Cimitirul Ghencea Civil din Bucureşti.
Statisticile victimelor Revoluției din decembrie 1989 potrivit Ministerului Sănătății: 1104 morți și 3321 răniți.