Financial Times, despre măsurile guvernului Bolojan. „România riscă să repete colapsul cu măsuri de austeritate”

Financial Times își începe articolul notând că România a ajuns să apeleze la măsurile de austeritate care, acum zece ani, au dat jos de la putere mai multe guverne din Europa. Scopul este de a ține sub control deficitul record, însă nemulțumirile populare ar putea da naștere unei crize politice.

Ce scrie Financial Times despre criza bugetară din România

Publicația cu sediul la Londra notează că, „cu 9,3% din PIB, deficitul public al României a fost cel mai mare din UE în 2024, cu mult peste pragul de 3% prevăzut în regulile fiscale ale blocului. Guvernul anterior a fost reticent în a adopta măsuri de austeritate în perioada premergătoare alegerilor de anul trecut”.

În plus, FT scris că măsurile de austeritate rămân profund nepopulare după ce țara noastră a adoptat una dintre cele mai dure serii de reduceri de cheltuieli și majorări de impozite din Europa, în urma crizei datoriilor suverane. „În 2012, guvernul de la București s-a prăbușit în urma protestelor împotriva austerității, repetând evenimente similare din Grecia, Portugalia și Irlanda”.

„Desigur că nu este ușor”, a declarat ministrul Alexandru Nazare, adăugând că guvernul de coaliție s-a angajat să adopte toate măsurile necesare. „Suntem cu toții pe deplin conștienți de starea actuală a bugetului.”

Digi24.ro

Cum ar putea arăta Guvernul Tomac. Numele vehiculate ale miniștrilor din viitorul Executiv - surse

Publicația notează că, odată cu măsurile intrate în vigoare de la 1 august, România este aproape să ajungă într-o criză politică. Asta după ce sute de protestatari au ieșit în stradă în București și în alte orașe în această vară, liderul partidului de extremă dreapta AUR, George Simion, cerând alegeri anticipate și promițând să „refuze plata impozitelor” percepute de ceea ce el a descris ca fiind un „guvern ilegitim”.

Digisport.ro

De nicăieri! Florinel Coman a anunțat că pleacă, după România - Țara Galilor 2-1: "Nu mai vreau"

Guvernul României, fără spațiu de manevră

Însă măsurile mai dificile, scrie FT, printre care se numără reformarea guvernanței companiilor de stat și reducerea pensiilor generoase și a altor avantaje acordate foștilor funcționari publici, nu au fost încă convenite.

Nazare a declarat că reforma pensiilor planificată urmărește „eliminarea privilegiilor speciale”, cum ar fi pensionarea anticipată pentru judecători, care în prezent pot începe să primească pensii la vârsta de 40 de ani. „Aceste măsuri sunt esențiale pentru a asigura atât sustenabilitatea fiscală, cât și echitatea”, a declarat ministrul.

Fundamentele economice ale României rămân dificile: toate cele trei mari agenții de rating au retrogradat-o la doar un nivel peste categoria „non-investment grade” – sau „junk status” – din cauza datoriei în creștere rapidă și a inflației ridicate a țării.

PIB-ul a crescut cu doar 0,3% în al doilea trimestru, banca centrală avertizând că creșterea economică va încetini și mai mult, deoarece inflația o obligă să mențină rata dobânzii de referință la 6,5%.

Criza economică a fost agravată de o criză politică care a durat luni de zile, după ce Curtea Constituțională a anulat în decembrie alegerile prezidențiale din cauza unei presupuse interferențe rusești. Noul guvern a preluat funcția în iunie, după victoria președintelui pro-UE Nicușor Dan în alegerile repetate. Însă coaliția cu patru partide rămâne fragilă, tensiunile dintre parteneri fiind ridicate.

Un vicepremier a demisionat la începutul acestei săptămâni din cauza acuzațiilor de fraudă, în timp ce Uniunea Salvați România (USR), fondată de Dan, s-a revoltat împotriva deciziei de a organiza funeralii de stat pentru primul președinte postcomunist al țării.

Între timp, AUR, care a ocupat locul al doilea în alegerile parlamentare din decembrie, a depășit partidele de la guvernare în sondajele de opinie, ocupând primul loc cu aproximativ 40%. AUR profită de furia publică față de creșterea costului vieții și de percepția persistentă că politicienii caută puterea doar pentru a se îmbogăți pe ei înșiși și pe prietenii lor.

Măsurile controversate care încă așteaptă aprobarea – privind pensiile și reformarea guvernanței companiilor de stat, un alt sector predispus la clientelism – sunt deosebit de urgente, deoarece sunt condiții pentru accesarea fondurilor UE de redresare post-pandemică, care trebuie utilizate până la sfârșitul anului viitor.

Luna trecută, Bucureștiul a recunoscut că va pierde aproape un sfert din fondurile respective din suma inițială de 28,5 miliarde de euro pe care urma să o primească. Până în prezent, România a utilizat mai puțin de 10 miliarde de euro din aceste fonduri.

Nazare a declarat că partenerii de coaliție sunt pe deplin conștienți de miza acestei situații. „Păstrarea fondurilor UE disponibile și maximizarea oricăror alte fonduri UE… nu este o chestiune de stânga sau dreapta — este o opțiune strategică care stimulează dezvoltarea României”.

Bucureștiul își propune, de asemenea, să accelereze digitalizarea serviciilor publice, să îmbunătățească colectarea impozitelor și administrația locală și să vizeze autoritățile de reglementare din sectoare precum energia sau telecomunicațiile pentru a reduce costurile și a spori transparența.

De la criza bugetară la criza politică

Dar ministrul a recunoscut că această reformă și alte reforme dificile vor fi probabil implementate pe deplin abia spre sfârșitul mandatului actualului guvern, peste trei ani.

Întrebat despre posibilele conflicte interne care ar putea zădărnici aceste eforturi, Nazare a răspuns: „Rămân optimist că această coaliție va continua să funcționeze în mod coerent până când vom traversa cu succes această perioadă dificilă”.

Costin Ciobanu, cercetător la Universitatea Aarhus din Danemarca, a declarat că teama de a pierde alegerile va menține probabil coaliția unită, dar nu pentru un mandat complet.

„AUR are aproape 40%, în timp ce membrii coaliției au fiecare sub 20%”, a spus el. „AUR poate sta liniștită și aștepta. Nu sunt foarte încrezător că coaliția va rezista mai mult de un an”.

Ce spun românii de rând

Românii înțeleg situația fiscală gravă, dar nu au încredere în guvern și pun la îndoială eficiența măsurilor recente.

„Este nevoie de bani, dar totul a devenit mai scump odată cu creșterea TVA-ului”, a spus Cristina, o ingineră de 49 de ani din București. „Sper să se întâmple ceva cu pensiile speciale, care sunt extrem de mari și nejustificate.”

Mihai, un muncitor de 53 de ani din București, s-a întrebat, de asemenea, de ce cetățenii trebuie să suporte povara deficitului bugetar. „Dacă eu și alții ca mine ne-am plătit impozitele, de unde a apărut deficitul? Cineva a greșit. Ei bine, atunci să plătească acel cineva.”