Milionarul fără chip sau ”regele Tiktokului” a fost vizitat, sâmbătă dimineața, de procurorii DIICOT într-un dosar ce vizează infracțiuni de spălare a banilor și finanțare ilegală a campaniei electorale. Bogdan Peșchir sau Bogpr apare în documentele CSAT drept omul care ar fi plătit un milion de euro pentru campania lui Călin Georgescu.
La prima vedere, Bogdan Peșchir este un afacerist cu rezultate mai mult decât modeste.
În România, el deține o sigură societate comercială, cu sediul la Brașov, Digital On-Ramp Solutions SRL, unde Peșchir este administrator și unic asociat. Firma a fost înregistrată în 2021 și are ca principal domeniu de activitate ”consultanța în tehnologia informației”. În prezent, aceasta este în funcțiune, dar este inactivă fiscal. Practic, firma nu a avut niciodată venituri și nu și-a declarat bilanțul în vreun an.
De unde milionul de euro din campania lui Georgescu? Un indiciu ar fi chiar în rapoartele desecretizate ale SRI, care arată schema prin care mai mulți influenceri au fost plătiți în criptomonedă. Legăturile lui Peșchir cu lumea cripto este una pe cât de veche, pe atât de controversată, care s-a lăsat inclusiv cu drumuri pe la DIICOT.
În 2017, numele lui Bogdan Peșchir apărea în echipa din spatele companiei Pura, care propunea un concept cu totul nou: o nouă monedă cripto (Pura) pe care clienții puteau s-o cumpere având garantat un câștig de minim 7% la vânzarea ei, după câteva luni.
În fond, totul se baza pe o schemă piramidală, care a atras mulți investitori dornici de câștig sigur și rapid. Evident, nu a mai durat mult până când schema s-a prăbușit, iar investitorii au început să iasă pe forumuri de specialitate și să acuze că au fost păcăliți.
În paralel cu jobul de la Pura, Peșchir mai deținea o funcție de conducere la Bitmax Technology SRL, companie cu sediul în Brașov. Firma mai are o ”filială” în Statele Unite, Bitmax Technology LLC, înregistrată în statul Nevada pe numele Bogdan Peșchir și Gabriel Prodănescu (cetățean român și sud-african).
Prodănescu apare și el în rapoartele SRI înaintate în CSAT, drept fost angajator al lui Peșchir la companii precum Bitmax Technology sau Globaya Fintech SRL.
Potrivit informațiilor FANATIK, Gabriel Prodănescu s-a îmbogățit la începutul anilor 2010, după ce compania lui, Data Tek, a dezvoltat o soluție de plată online prin SMS care permitea vânzarea de bilete de călătorie sau trimiterea unor cupoane de reduceri către clienți care nu dețin un computer sau un smartphone.
Proiectul a primit titulatura de mTicket, iar mastermind-ul din spatele tehnologiei ar fi fost chiar Bogdan Peșchir. Din 2011, compania brașoveană a dat lovitura după ce soluția inventată a fost implementată de lanțul de magazine Cora. În 2013, Data TEK a fost prezentă la Mobile World Congress din Barcelona, unde a semnat contracte de peste 1.000.000 de euro.
În afară că oferea servicii financiare, mTicket mai făcea un lucru: colecta date despre acțiunile clienților. Acestea ajungeau în serverele de la Brașov ale firmei lui Prodănescu, de unde, teoretic, mergeau către clienții aplicației. Astăzi, această practică este interzisă de reglementările UE, însă la acea vreme era considerată un mare avantaj pentru companii.
De Bitmax Technology SRL se leagă, însă, un scandal și mai mare, care s-a lăsat chiar cu un dosar penal și cu o moarte bizară.
În urmă cu 7-8 ani, compania Bitmax Techonology dezvoltase unul dintre primele softuri care permiteau să fie instalate pe bancomate pentru criptomonede. În 2016, un client din Statele Unite a reclamat că de pe unele din bancomatele operate de firma brașoveană i-au fost extrași, în mod ilegal, suma de 78,52 Bitcoini. Ca să înțelegem dimensiunea fraudei, trebuie menționat că la vremea respectivă un Bitcoin era cotat la 1.000 de euro, iar astăzi costă 94.200 de euro. Așadar, vorbim de o lovitură care astăzi ar fi cotată la 7,3 milioane euro.
De altfel, autoritățile din România au avut ceva probleme în a administra cazul, acesta fiind prima fraudă cripto din România. Asigurarea măsurilor de sechestru, de exemplu, a fost extrem de complicată, pentru că de la momentul furtului și până la finalizarea cazului, Bitcoin crescuse cu 700%, trăgând în sus și prejudiciul.
În ”tunul” de la bancomatele cu Bitcoin, Bogdan Peșchir nu a fost pus sub acuzare ci a avut calitate de martor. Vina a căzut pe unul dintre inginerii de software, Sorin Ionuț Niță, care a fost pus sub acuzare pentru transferul în mod neautorizat de date informatice aferente portofelelor virtuale ale mai multor clienți.
Niță nu avea, însă, acces la datele clienților, pentru că acesta se aflau pe calculatorul coordonatorului echipei de software, Bogdan Peșchir. Acesta le-a spus anchetatorilor că Niță i-ar fi furat din calculator chei de accesare a portofelelor virtuale ale clienților și a încercat în mod repetat să acceseze interfața cititoarelor de bancnote de pe ATM-ul cu soft modificat din SUA.
”Anterior identificării problemelor reclamate de clientul din SUA, inculpatul îl ajutase pe colegul său, martorul PB (Peșchir Bogdan, n.r.), într-o problemă de serviciu, accesând unul dintre cele două calculatoare folosite de acesta și care nu avea instalată o parolă; pe calculatorul folosit de martorul P și pe care se aflau datele de interes pentru accesarea portofelelor virtuale, inculpatul nu a avut acces.
Potrivit declarației martorului P. acesta a solicitat la un moment dat inculpatului să-i repare calculatorul care însă nu conținea datele copiate de inculpat; martorul a susținut că avea două calculatoare pe care le utiliza, iar pe cel din care au fost copiate datele de către inculpat avea parolă, parolă ce nu a fost comunicată inculpatului; mai mult, martorul a afirmat că inculpatul nu avea voie să umble în calculatorul pe care se aflau datele portofelelor virtuale, iar calculatorul pentru care a cerut ajutorul inculpatului Niță nu era parolat; în alte ocazii martorul nu a permis inculpatului să acceseze vreunul dintre calculatoarele sale.
Aceste aspecte sunt confirmate și de martorul O, astfel că inculpatul a profitat de faptul că i s-a solicitat sprijinul de a utiliza unul din calculatoarele folosite de martorul P, cel neparolat și a copiat din cel ce-al doilea calculator datele conținând portofele electronice”, se arată în rechizitoriul DIICOT.
În procesul care a urmat, firma lui Gabriel Prodănescu s-a constituit parte civilă și a cerut despăgubiri de la fostul angajat. Doar că procesul s-a încheiat cu o tragedie: inculpatul Sorin Ionuț Niță a decedat chiar înainte ca instanța de apel să pronunțe sentința. Moartea lui Niță a însemnat că sumele de bani în Bitcoin s-au pierdut pentru totdeauna prin portofelele virtuale ale acestuia (presupunând că nu a mai apucat să-i cheltuie).
Pe fond, Niță fusese condamnat la 2 ani și 9 luni de închisoare și fusese obligat să plătească toată contravaloarea în lei a plății sumei de 78,52 Bitcoin către firma din Brașov. După moartea acestuia, procesul a încetat și, implicit, și procedura de recuperare a prejudiciului care azi ar depăși 7 milioane de euro.