„Fiul secret” al lui Ion Iliescu a semnat trei angajamente cu Securitatea. Ce note informative a dat Bujor Sion

Ion Iliescu, fostul președinte al României în perioadele 1990-1996 și 2000-2004, și soția sa, Nina, nu au avut copii. În schimb, Iliescu a devenit tutore pentru Mihai Bujor Sion, fiul unui activist comunist, Bujor Sion, decedat, alături de soția sa, într-un accident aviatic petrecut în 1974. Iliescu și Sion erau prieteni apropiați, astfel că primul a avut grijă de copilul celui de-al doilea, rămas orfan.

Mihai Bujor Sion a fost recrutat de Securitate în 1978

De atunci, Mihai Bujor Sion a fost supranumit „fiul secret” al lui Ion Iliescu. Sion a avut o carieră îndelungată în diplomație, cu posturi la nivel economic în ambasadele sau consulatele din Los Angeles (SUA), Bangkok (Thailanda), Manila (Filipine) și Dubai (Emiratele Arabe Unite). Sion și-a încheiat cariera diplomatică în decembrie 2021, ca însărcinat cu afaceri la Ambasada României de la Manila.

În 2010, Mihai Bujor Sion a fost verificat de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS), în calitatea sa de angajat al Ministerului Afacerilor Externe, ca însărcinat cu afaceri la Bangkok. În documentul consultat de FANATIK se arată că Sion a fost titular al dosarului fond reţea nr. R 67820.

Se menționează că Mihai Bujor Sion a fost recrutat de Securitate în anul 1978 „în scopul supravegherii informative a activtăţii unor cetăţeni olandezi care ne vizitează ţara, respectiv ziarişti, impresari, profesori, studenţi, foşti cetăţeni români care în prezent au cetăţenie olandeză, rudele acestora din țară”. În adeverința de la CNSAS se mai arată că lui Sion i-a fost atribuit numele conspirativ „BUJOR” și că a fost abandonat la data de 20.03.1981.

Digi24.ro

Călin Georgescu, primul mesaj de după alegeri: „Mă rog pentru Nicușor Dan să fie un președinte înțelept”. Ce i-a transmis lui Simion

Ulterior, la data de 31.05.1982, s-a propus reactivizarea lui Sion „pentru a cunoaşte activitatea unor elemente suspecte din cadrul biroului comercial thailandez din Bucureşti”. În acest context, i-a fost atribuit de către ofiţer numele conspirativ ,,MIŞU”. În documentul de la CNSAS se specifică faptul că Sion a fost abandonat în iunie 1984 deoarece „a dat dovadă de atitudine refractară” faţă de organele de Securitate.

Sion a fost urmărit de Securitate pentru relaţii neoficiale cu cetăţeni străini

În adeverință se mai menționează că Sion Mihai Bujor este titular şi al dosarului fond reţea nr. R 309927. În martie 1987, Sion, care era referent economic în cadrul Biroului Comercial al Ambasadei Thailandei din Bucureşti, a fost recrutat din nou „în scopul încadrării informative a unor elemente suspecte, cât şi pentru cunoaşterea unor aspecte de interes operativ de ordin mai larg din cadrul obiectivei „TANIA” (Biroul Comercial al ambasadei Thailandei din Bucureşti)”.

Digisport.ro

E gata! "Cel mai bine plătit prezentator al televiziunii" pleacă, după 26 de ani. Ce salariu avea și la ce avere a ajuns

Astfel, se arată că, la data de 18.03.1987, Sion a semnat un angajament, preluând numele conspirativ „MIŞU”. De asemenea, se notează că, în paralel, Sion a fost urmărit de Securitate, dosarul fiind deschis la 02.08.1984, pentru „relaţii neoficiale cu cetăţeni străini”. Există și mai multe note informative date de Sion, întocmite apoi de Securitate, una dintre ele fiind în legătură cu M.B., cetățean libanez.

Sion a relatat că, în anul 1979, a avut ocazia cunoască pe cetăţeanul M.B: “Acesta este în vârstă de 33 de ani şi îşi desfăşoară activitatea în calitate de comerciant în cadrul biroului particular al firmei Comerso de pe strada Batiştei, în spatele hotelului Intercontinental. Locuieşte într-o vilă foarte modernă şi costisitoare la Snagov. M.B. provine dintr-o familie de renume și cu mari posibilități materiale…În Bucureşti M. poate fi văzut şofând diverse automobile particulare sau ale firmei, înmatriculate cu 12 B…; Totodată acesta se bucură de tot felul de priorităţi şi înlesniri. El este cel care a cumpărat, în baza unei aprobări date la nivel superior, tot parcul auto al C.C. al P.C.R., care însuma peste 400 de automobile de fabricație străină.”

CNSAS a adeverit că Sion nu a fost lucrător/colaborator al Securității

Sion a dat o notă informativă, consemnată de Securitate, despre o funcționară thailandeză: “Ca toţi ceilalţi funcţionari thailandezi nici N. nu obişnuieşte să salute, să răspundă la salut, să aibă o atitudine amabilă, politicoasă, ci adoptă o atitudine rece, distantă. Nu are nicio legătură în rândul cetăţenilor români, nu se înţelege prea bine nici cu ceilalţi funcţionari diplomatici. Cu şeful ei, M.S., are relaţii încordate, discută adesea în contradictoriu, se ceartă şi nu-i dă dreptate în nicio acţiune întreprinsă de acesta. Oricum „MIŞU” apreciază că N. este o femeie deşteaptă, are studii superioare (efectuate în strainătate), se pricepe destul de bine la comerţ, dar nu apreciază România. Are un prieten în Panama cu care se întâlneşte foarte rar”.

O altă notă a lui Sion, prelucrată de Securitate, este despre un student din Bangladesh, S.I., de la Academia Ştefan Gheorghiu: „Este recunoscut de toţi ca un tip descurcăreţ de altfel, bișniţar cu mare experienţă prin căminele de la Ştefan Gheorghiu unde a locuit anterior, ocupă un apartament compus din trei camere în calitate de reprezentant de presă al cotidianului „Bangladesh Times”. Nu este căsătorit, dar la el se află în permanenţă femei, cetăţeni străini şi studenţi conaţionali cu care organizează petreceri, la care participă şi S. „MIŞU” a avut nu o dată ocazia să discute cu I. şi s-a convins că convingerile acestuia sunt asemănătoare, dacă nu identice, cu cele ale lui M., tendenţioase şi nefondate. Mare parte din subiecte o constituie „problemele zilei” şi în special plecarea masivă a cetăţenilor români care au depus cerere de emigrare.”

La finalul documentului consultat de FANATIK, CNSAS a adeverit că elementele mai sus prezentate nu se circumscriu prevederilor privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, astfel că lui Sion Mihai Bujor nu i se poate atribui calitatea de lucrător/colaborator al Securității. În documentul emis de CNSAS se mai menționează că adeverința eliberată pe 7 martie 2013 poate fi contestată la Secția de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel București, de către orice persoană interesată, în termen de 30 de zile de la data publicării.