Floarea Națională a României, stabilită prin lege. Basmul „Prâslea cel voinic și merele de aur” a fost folosit ca sursă de inspirație

Proiectul de lege care va face din bujor floarea națională a românilor este însoțită de o expunere de motive de cinci pagini, inițiatorii citând inclusiv din basmul „Prâslea cel voinic și merele de aur” ca argumentare în favoarea proiectului.

Pictorii, puși să picteze bujori pentru expoziții

Textul propriu-zis al inițiativei legislative nu se limitează doar la ridicarea bujorului la statut de floare națională, ci prevede și organizarea anuală a unui festival al bujorului. „Cu această ocazie, în cadrul unor simpozioane ştiinţifice, vor fî prezentate caracteristicile biologice şi ornamentale ale diferitelor specii de bujor, îndeosebi a celor sălbatice”, prevede articolul 2.

Următorul articol, numerotat tot cu 2, probabil dintr-o eroare materială, trasează sarcini administrațiilor locale care vor trebui să sprijine întreţinerea şi protejarea rezervaţiilor naturale de
bujor românesc şi vor lua măsuri pentru adaptarea la condiţiile pedoclimatice din România a diferitelor specii de bujor existente în alte ţări. De asemenea, „vor organiza periodic expoziţii florale care să marcheze floarea de bujor ca Floare Naţională a României şi vor amenaja în parcuri şi grădini publice, spaţii florale rezervate cultivării florii de bujor.”

Astfel, consiliile judeţene înființa și întreține mini-grădini botanice, în care florile de bujor să ocupe spaţii aparte, în timp ce în orașele cu rang de municipiu vor trebui să amenajeze alei cu flori de bujor pe margine.  Uniunii Artiștilor Plastici i se cere să organizeze expoziții de pictură consacrate florii de bujor, iar compania de stat Romfilatelia va trebui să emită colițe și timbre consacrate florii de bujor.

Digi24.ro

Motivele pentru care candidatura Dianei Șoșoacă la alegerile prezidențiale a fost respinsă de CCR. Explicația unui fost judecător

Inițiatorii susțin că simbolurile naționale menționate explicit în Constituție – drapelul de stat, ziua națională, imnul național, stema țării și sigiliul statului – nu cuprind integral specificul unui popor. „Identitatea unei națiuni nu se exprimă numai prin simboluri naționale, care exprimă în mod special ideea de statalitate și organizare politică. De pildă, o anumită floare, o specie de pom sau imaginea unei anumite păsări ori a unui animal sau un anumit meșteșug constituie, în multe țări, un element de identitate națională, alături de alte simboluri naționale consacrate prin Constituție. Foarte multe țări au una sau mai multe flori naționale, reprezentative pentru arealul lor geografic, precum și pentru tradițiile și cultura acestora”, se spune în expunerea de motive.

Basme și zicători

Sunt enumerate crizantema (Japonia), laleaua (Olanda), crinul (Franța), frunza de arțar (Canada), floarea de colț (Austria și Elveția) ș.a.m.d. Pentru a justifica adoptarea legii, inițiatorii recurg la tot felul de considerente care nu au vreo legătură cu bujorul în sine, fiind citate zicători și pasaje din basme, alături de alte platitudini sau chiar erori, precum pleonasmul „folclorul popular”:

„Un anumit element floral sau o specie ornitologică sunt o reflecție particulară a spiritualității unui popor, definită prin ideea de frumos, sensibilitate, generozitate, gingășie, iubire, eroism etc. Este cunoscut faptul că atenția pe care omul și societatea în ansamblul ei o acordă florilor atestă gradul de civilizație al acestora. 

În profilul spiritual al poporului român, legătură dintre om și natură este exprimată printr-o mare diversitate de expresii intrate în folclorul popular. Cui nu-i este familiară expresia „Codru-i frate cu românul!”? Basmele populare conțin din abundență le comuniunii între om și elemente ale naturii. Cine nu cunoaște începutul basmului popular „Prâslea cel voinic și merele de aur”?: „Era odată un împărat puternic și mare și avea pe lângă palaturile sale o grădină frumoasă, bogată în flori și meșteșugită nevoie mare”.

Digisport.ro

Imagini horror! Căpitanul lui Real Madrid riscă finalul carierei, după o accidentare greu de privit

Inițiatorii au numărat bujorii

Finalmente, se ajunge și la bujor, despre care se spune că o serie de horticultori de la Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară l-au propus deja ca cea mai potrivită alegere pentru statutul de floare națională. De asemenea, este invocat și faptul că 29.231 de persoane, adică 0,14% din populația țării are numele de familie Bujor, iar în cazul altor 69.355, adică 0,33% din populație, Bujor este prenume. Argumentul însă are o validitate cel puțin discutabilă întrucât, pe acest considerent, statutul de floare națională ar putea fi revendicat de narcise, viorele, margarete, lăcrămioare, crini ș.a.

Mai este menționat și faptul că bujorul ar reprezenta o formă de omagiere a eroilor neamului. „Asociat în cultura și tradiția românească cu puterea dragostei, devotamentul, sacrificiul și sângele, bujorul românesc a fost ales ca simbol al recunoștinței și al respectului pentru veteranii de război”, se mai spune în expunerea de motive a proiectului de lege.