După ce a fost premier în perioada 23 decembrie 2020 – 25 noiembrie 2021, Florin Cîțu (49 de ani) a ajuns astăzi președintele Senatului și președintele PNL. Recent, demnitarul a pus punct procesului pe care îl avea cu fratele lui mai mic, George Constantin.
Demarat în 2019, procesul dintre frații Cîțu s-a încheiat pe 10 decembrie 2021, după ce nici una dintre părți nu s-a mai prezentat la ultimele termene. În speța respectivă, care avea ca obiect ”plângere împotriva încheierii de carte funciară”, politicianul era ”petent”, iar fratele său George ”intimat”.
”Având în vedere că prezenta cauză a rămas în nelucrare mai mult de șase luni din motive imputabile părților, precum și faptul că nu au intervenit cauze de suspendare sau de întrerupere a termenului de perimare, urmează ca instanța să admită excepția perimării invocată din oficiu și să constate perimată cererea”, au hotărât magistrații Judecătoriei Brezoi în dosar.
Florin Cîțu și fratele lui au primit prin donație de la părinți, în 2013, o moștenire considerabilă: un teren forestier de 75 de hectare amplasat pe raza localității Voineasa, un teren agricol de un hectar în comuna Golești (județul Vâlcea), dar și o casă cu suprafața de 130 de metri pătrați, tot în Golești.
La începutul lunii octombrie a anului trecut, Vasile Cîțu, tată fostului premier, a câștigat în instanță o sumă considerabilă, de circa 160.000 lei, pe post de despăgubiri din partea Comisiei Locale pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Voineasa.
”Obligă pe pârâta-debitoare Comisia locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Voineasa să plătească reclamantului-creditor penalităţi în cuantum de 200 lei/zi de întârziere, începând cu data de 21.07.2019 până la executarea obligaţiei prevăzută în titlul executoriu. Definitivă. Astăzi, 06.10.2021, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei”, hotărau judecătorii din Brezoi în favoarea tatălui lui Florin Cîțu.
Amplasată în mare parte pe muntele Puru, suprafața de teren forestier moștenită de frații Cîțu a fost subiectul mai multor controverse în ultimul timp. De altfel, cele 75 de hectare de pădure din Voineasa înseamnă cel puțin 10 milioane de euro dacă frații Cîțu ar vinde un metru pătrat cu doar 13 euro.
Scandalul legat de moștenirea primită de Florin Cîțu a izbucnit după instalarea politicianului în funcția de prim-ministru, când fostul senator PSD Valer Marian, dar și liderul AUR, George Simion, au acuzat modul în care familia liberalului ar fi intrat în posesia suprafeței împădurite.
”Bine v-am găsit! Suntem în pădurea premierului nostru Cîțu, care are 50 de hectare de pădure retrocedate. Stive din lemnul României, proprietatea familiei Cîțu. Bucăți mari din cele 50 de hectare au fost tăiate la ras, ca mai peste tot în România sunt lăsați numai copacii de la suprafață, și în interior este tăiat totul. Ei și-au ales aceste 50 de hectare lângă zona de maxim interes turistic.
Muntele Puru în care ne aflăm acum și celalți munți din jur au reprezentat obiectul unor retrocedări frauduloase dovedite de DNA, al căror beneficiar final este cetățeanul austriac Schweighofer, prin diferite companii.
De altfel, și bucata de pământ pe care stăm, care aparține familiei Cîțu, este în momentul ăsta subiectul mai mutor procese în instanță, Direcția Silvică spunând că a fost retrocedat ilegal. În proces ar fi trebuit să fi implicat si Ministerul de Finanțe, prin Direcția juridică. Florin Cîțu, imediat cum a venit ca ministru de finanțe, a desfiintat acea Direcție juridică”, susținea George Simion într-o filmare realizată la sfârșitul lunii mai a anului trecut chiar pe terenul moștenit de Florin Cîțu în Voineasa.
”În perioada 2004-2006, mai multe persoane au intrat în posesia a peste 1.000 de hectare de teren forestier în Munţii Puru, Galbenu şi Petrimanu, în urma retrocedărilor ilegale instrumentate de Gheorghe Deaconeasa, fostul şef al Ocolului Silvic Voineasa şi omul de afaceri craiovean Mircea Basarabă. În judecată au fost trimise şi comisiile locale de fond funciar din Voineasa şi Malaia, dar şi Comisia Judeţeană Vâlcea pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor”, nota presa vâlceană în 2015, când Romsilva a cerut instanţei să constate că validarea actelor de proprietate asupra celor trei munţi s-a făcut cu încălcarea legilor fondului funciar.