Florin Halagian a răbufnit la finalul unui derby Steaua București – Dinamo, scor 1-0. Fostul tehnician din Ștefan cel Mare a fost foc și pară după ce „roș-albaștrii” nu au respectat „blatul”, care i-ar fi dus pe „câinii roșii” în cupele europene.
Un punct i-ar fi calificat în preliminariile cupelor europene pe cei de la Dinamo în sezonul 1993-1994. „Câinii roșii” au aranjat un „blat” cu rivalii de la Steaua București, care erau siguri de primul loc cu câteva etape înainte de finalul sezonului.
Andrei Vochin a povestit istoria derby-ului zbucimat la Oldies but Goldies. Emisiunea poate fi urmărită în fiecare zi de vineri a săptămânii, de la ora 13:30, doar pe site-ul FANATIK.RO.
„Și mai era să se lase cu bătaie, la vestiar s-au împus la un alt mare meci de pomină. Înainte de Campionatul Mondial din 1994, s-a jucat în Ghencea. Apropo, tot pe zăpadă. Și asta e un meci despre care ei nu prea vor să povestească, doar că eu eram jurnalist și eram chiar pe marginea terenului.
Steaua era ca și campioană. Dinamo ar fi avut nevoie de un punct ca să meargă în cupele europene. Și oamenii s-au înțeles să se termine meciul egal. N-a fost blat, că de asta s-au și luat la bătaie. Pe bancă la Dinamo era Halagian.
Prima repriză s-a terminat 0-0. Cei mai buni prieteni din cele două echipe erau Ilie Dumitrescu de la Steaua și Prunea de la Dinamo. La începutul reprizei a doua, trage unul de la Steaua o minge, pe care Prunea o cam scapă în față, că era și zăpadă și nu știu ce.
Ilie Dumitrescu urmărește mingea și îi vine mingea în față și o bagă în poartă. 1-0, ok, minutul 55. Prunea sare la Ilie: «Ce faci? / Ce să fac? Mă fac de râs aici?». Halagian a început să dea ochiade la banca celorlalți: «Băi, ce faceți?»”, a dezvăluit Andrei Vochin.
„Eu nu știam care-i treaba. De ce tot își arunca ochiade așa. A început Dinamo să atace, să dea gol și acum ăștia din apărare de la Steaua nu ar fi vrut să dea la o parte. Cert este că meciul a mers așa, îți dai seama, nervii au crescut, au crescut, au crescut și s-a terminat 1-0.
Nu s-a împlinit blatul, moment în care Halaigeanu a luat foc. S-a dus la ăștia pe bancă, m-a văzut pe mine între bănci și a început să strige: «Vochine, vin-o să-ți spun eu de blatul ăsta, hai aici să-ți povestesc, să vezi ce-a fost».
Cert este că l-au ținut cu greu pe Halagian, să nu sară și la nea Tică Dănilescu, pentru că nea Tică aranjase totul. Nea Tică se ascundea după banca, era paravanul la băncii. Halagian făcea așa, se uita la bancă, să-i caute privirea lui Dănilescu și Dănilescu s-ascundea după paravanul ăla de la bancă.
Și până la urmă au reușit să-l calmeze. Mă rog, nu s-a mai întâmplat nimic. Deci asta a fost un plan nerealizat. Altă bătaie memorabilă a fost de la finala care nu s-a mai terminat”, a mai spus oficialul FRF.