Directorul general al Fondului Monetar Internațional (FMI), Kristalina Georgieva, a lansat avertismente dure cu privire la piața muncii globală. Aceasta a afirmat că inteligența artificială (AI) va accelera pierderea locurilor de muncă în 2026, astfel că 40% din locurile de muncă vor fi afectate. În acest context, economiștii nu se arată atât de îngrijorați.
FMI a calculat că, în medie, 40% din locurile de muncă sunt afectate de inteligența artificială. Acestea sunt fie îmbunătățite, fie eliminate, fie modificate semnificativ, însă fără efecte asupra salariilor. Declarațiile îngrijorătoare au fost făcute de directorul FMI, în cadrul unei reuniuni anuale a Forumului Economic Mondial (DEM) de la Davos.
În același timp, Kristalina Georgieva a afirmat că deja lumea se confruntă cu efectele dezvoltării AI, astfel că soluția ar fi investirea în formare profesională și pregătirea oamenilor. În același timp, directorul FMI spune că inteligența artificială reprezintă „un factor major pentru creșterea economică”.
„Vedem un potenţial de creştere de până la 0,8%, dar loveşte piaţa muncii ca un tsunami, iar majoritatea ţărilor şi companiilor nu sunt pregătite”, a spus Georgieva. Într-o postare pe pagina sa de X ea a afirmat că în economiile avansate procentul locurilor de muncă afectate de AI este de 60%, însă în țările cu venituri mici este de până la 26%.
AI is quickly reshaping economies. At the IMF we see 40% of jobs already affected: 60% in advanced economies, 26% in low income countries. Some roles grow; others disappear. We must invest in skills and prepare communities. Watch the #WEF26 discussion: https://t.co/0H95XXKtuF pic.twitter.com/ft0Y0OLdH8
— Kristalina Georgieva (@KGeorgieva) January 21, 2026
Potrivit unui sondaj eJobs, 4 din 10 respondenți au declarat că folosesc inteligența artificială de mai multe ori pe zi pentru locul de muncă sau în viața personală. 64% dintre cei intervievați au afirmat că formulează o întrebare complexă despre ceva ce vor să afle din domeniul în care activează, dar și din domenii diferite.
54,5% cer sfaturi pentru a rezolva o problemă specifică, 41% generează texte, imagini, sunete, la fel de mulți caută produse sau servicii, iar 40% dintre aceștia folosesc AI pentru traduceri. În același timp, 31% fac rezumate cu ajutorul aplicațiilor de acest gen, iar 26% fac diverse calcule. Sondajul efectuat de platforma eJobs arată că 39% recunosc faptul că fără aceste instrumente AI le-ar fi mai greu să găsească informații.
„Una dintre principalele linii de discuție ale ultimilor doi ani, atunci când vorbea despre AI, era în ce măsură reprezintă o amenințare pe piața muncii și care este riscul să ducă la o scădere a numărului de joburi, în perspectiva automatizării tot mai multor sarcini. De aceea, a fost interesant să vedem că respondenții ne-au spus că au mai degrabă un sentiment de optimism decât de pesimism atunci când se gândesc la inteligența artificială. Doar 18% au un sentiment negativ. Inclusiv în ceea ce privește raportul anxietate / siguranță, cele mai multe răspunsuri merg în direcția siguranței”, spune Ana
Călugăru, Head of Communications în cadrul eJobs, cea mai mare platformă de recrutare online din România.
Contactat de FANATIK, profesorul de economie Cristian Păun a declarat că informațiile date de FMI nu ar trebui să alarmeze omenirea. Acesta a subliniat faptul că „la fiecare salt tehnologic pe care omenirea l-a avut s-a văzut că, de fapt, nu se întâmplă ceea ce spun unii”, deci lucrurile nu ar fi atât de tragice pe cat estimează FMI. Profesorul Cristian Păun a făcut o comparație cu momentul în care a apărut trenul cu aburi sau calculatorul și a afirmat faptul că tot ce trebuie să facă oamenii e să se adapteze, să învețe cum să folosească noile instrumente
„Adică, în momentul în care a apărut trenul cu aburi, toată lumea a sărit în sus și s-a spus ‘Dom’le, nu, că o să își piardă locurile de muncă conducătorii de trăsuri și cei care organizează rețelele de trăsuri și transportul cu ajutorul lor’. O prostie, evident, pentru că, de fapt, ce trebuie să se întâmple la fel ca atunci și acum este să te adaptezi. Cu siguranță trenul nu se conduce la fel ca o trăsură. Ce trebuie tu să faci este să înveți cu puțină răbdare cum se conduce un tren diferit de o trăsură”, a spus Păun.
În același timp, profesorul de economie susține că este foarte încântat de apariția inteligenței artificiale. „Să nu mai progresăm pentru că oamenii aceia nu vor mai avea de muncă? Haideți să păstrăm totuși puțin raționalitate în toată această treabă”, a afirmat Cristian Păun.
Astfel, soluția pentru a face față acestor schimbări este să învățăm cum funcționează și să ne adaptăm. „Părerea mea este că învățăm din mers. AI-ul nu ne poate înlocui mintea, AI-ul nu poate să înlocuiască liberul arbitru, trebuie, într-adevăr, să știi ce să-i ceri AI-ului, să știi cum să-i ceri AI-ului anumite lucruri și, evident, să știi apoi cum să incluzi într-o decizie a ta tot. Ceea ce îți oferă AI-ul este mult mai rapid și cu costuri mult mai reduse”.
FMI a mai afirmat faptul că această inteligență artificială are un potențial de a ridica PIB-ul global cu până la 0,8% anual. În acest context, profesorul de economie Cristian Păun a afirmat că nu trebuie să avem estimările de la FMI drept sursă de referință pentru ceea ce înseamnă impactul AI asupra lumii. Mai mult decât atât, acesta a afirmat că cei de la FMI „sunt niște funcționari, niște birocrați”, iar, „teoretic nici n-ar mai trebui să existe Fondul Monetar Internațional”, pentru că în cadrul instituției „au rămas niște oameni din ăștia care își dau cu părerea fără să aibă o anumită specializare, fără să aibă o legătură directă în practică cu ceea ce comentează ei acolo”.
„Eu cred că este absolut prematur să ne exprimăm și, cum să spun eu, deocamdată să lăsăm AI-ul să înflorească și să lăsăm economiile private, domeniile economice să se folosească de acest AI așa cum trebuie, să-l integreze cât mai mult în acest progres tehnologic, în procesele de producție. Ce estimează acolo Fondul Monetar International? E mai puțin important la acest moment, pentru că eu cred că nimeni nu poate să spună în acest moment ceva foarte relevant cu privire la direcțiile în care o să meargă AI-ul”, a subliniat profesorul Cristian Păun.
În acest context, profesorul Cristian Păun s-a dat exemplu și ne-a povestit cum se folosește de inteligența artificială și cum a integrat-o în viața de zi cu zi, cu accent pe partea profesională. Acesta a afirmat că AI-ul este extrem de util în partea de cercetare, dar este un mare plus și în activitatea sa didactică.
„Nu o să-mi pierd locul de muncă pentru faptul că există AI, pentru că, cu ajutorul lui, de exemplu, un curs PowerPoint îl pot transforma într-un curs video în care un avatar de-al meu să le povestească studenților mei punctele principale ale cursului pe care îl predau, poate foarte ușor să transforme un PowerPoint într-un Word, îl poate traduce limba engleză pentru studenții care vin din Europa la noi în vizită și așa mai departe.
Deci, este pur și simplu un instrument care va face să se întâmple lucrurile mult mai repede, mult mai spectaculos pe anumite direcții și toți cei care, deocamdată, fac aceste lucruri în locul AI-ului nu au decât să se specializeze, să învețe, să lucreze cu acest instrument mai mult, la fel cum facem și noi, profesorii. Și noi încercăm să ținem pasul cu această fenomenală revoluție pe care o aduce în toate domeniile”, a conchis profesorul de economie Cristian Păun pentru FANATIK.