News

Fonduri UE prăduite. În Ungaria lui Viktor Orban, o pasarelă ilustrează cum se „fură organizat” banii Uniunii Europene

Fraude cu fonduri UE în Ungaria lui Viktor Orban. Un primar a risipit 166.000 de euro pentru o pasarelă forestieră fără utilitate.
02.06.2023 | 14:28
Fonduri UE praduite In Ungaria lui Viktor Orban o pasarela ilustreaza cum se fura organizat banii Uniunii Europene
O pasarelă forestieră fără utilitate, construită cu fonduri UE, a stârnit scandal în Ungaria / Foto: Facebook / Eta Ficzere Gal
ADVERTISEMENT

Ungaria, localitatea Nyírmártonfalva. Probabil că acest sat maghiar nu spune nimănui nimic, dar numele său începe încet-încet să se impună ca centrul unui scandal privind risipirea fondurilor Europene. Motivul? O pasarelă forestieră construită la ordinal primarului, cu subvenții europene În 2018, Mihaly Filemon, primarul în cauză și membru al partidului lui Viktor Orban, a solicitat fonduri europene pentru a finanța un proiect de construire a unei pasarele forestiere. În 2021, a primit banii și au început lucrările.

Pasarela, chiar pe terenul primarului

Astăzi, însă, a izbucnit un scandal. Cauza? Pădurea din jurul pasarelei, așa cum se poate vedea în imagini, a fost complet rasă în timpul lucrărilor de construcție. Media maghiară Atlatszo a fost cea care a scos la iveală absurditatea faptelor. Investigația jurnaliștilor a arătat că lucrările au costat aproape 166.000 de euro și a scos la iveală și alte nereguli: de exemplu, terenul pe care s-a construit pasarela nici măcar nu aparține municipalității, ci primarului însuși, ceea ce înseamnă că de banii plătiți de UE nu a beneficiat municipalitatea, ci un cetățean privat.

ADVERTISEMENT

De remarcat că Mihaly Filemon, primarul incriminat, nu este un novice în domeniu, el obținând deja în 2015 subvenții europene pentru a restaura un abator. Iarăși problemă: abatorul în cauză nu a fost niciodată folosit. În plus, s-a aflat că alți doi aleși dintr-un sat vecin au primit 166.000 de euro și 173.000 de euro pentru construirea altor pasarele, scrie La Libre. Ákos Hadházy, un deputat maghiar independent, a luat atitudine pentru a denunța o astfel de risipire a banilor proveniți din fondurile UE.

„Simbolizează furtul organizat al banilor UE”

„Această pasarelă din lemn simbolizează furtul organizat al banilor UE din ultimul deceniu”, în Ungaria, a declarat el. Anna Júlia Donáth, membră a Mișcării Momentum (un partid politic maghiar de centru) și membră a Parlamentului European, a atras și ea atenția asupra situației și s-a adresat chiar Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF). „Este mai clar ca oricând că în acest proiect, banii UE nu au fost folosiți pentru ceea ce ar fi trebuit să fie. Au construit o pasarelă forestieră, dar în același timp au tăiat pădurea care o înconjura”, a insistat ea.

ADVERTISEMENT

Anchetatorii OLAF, și în satul lui Viktor Orban

OLAF va trebui acum să își desfășoare ancheta pentru a stabili neregulile care au fost comise, dar și pentru a afla la ce au fost folosiți cu adevărat cei 157.000 de euro donați pentru proiectul inițial. De reamintit că anchetatorii OLAF au descins, în 2017, și în satul premierului ungar Viktor Orban, Felcsut, pentru a afla cum, tot cu fonduri UE, a fost construit un stadion de fotbal supradimensionat. Adică de 3.800 de locuri, de două ori mai mare decât populația satului, inaugurat în 2014. Dar cum a fost construită și o cale ferată „turistică”, la aproximativ treizeci de kilometri de Budapesta.

Delegația Comisiei pentru control bugetar (CONT) s-a concentrat pe relevanța cofinanțării UE pentru această linie de cale ferată care leagă două sate cu 1 500 de locuitori, grație unor fonduri europene de 1,9 milioane de euro. În cauză: cifrele prezentate de guvernul ungar pentru a cere finanțare de la Bruxelles. Tot site-ul de investigații Atlatszo a suspectat Budapesta că a exagerat foarte mult numărul de pasageri așteptați pe această linie. Potrivit investigației site-ului, veniturile liniei erau cu mult sub costurile de operare. Banii europeni investiți în acest tren i-au înfuriat pe opozanții lui Viktor Orban, în timp ce premierul ungar acuză constant Comisia Europeană de tot felul de rele.

ADVERTISEMENT

Parlamentul European denunță „corupția sistemică” din Ungaria lui Orban

Joi, 1 iunie, Parlamentul European a adoptat o rezoluție care pune sub semnul întrebării „capacitatea” Ungariei lui Viktor Orban de a prelua președinția Consiliului UE, așa cum era prevăzut, în a doua jumătate a anului 2024, din cauza nerespectării statului de drept. Rezoluția nu este însă obligatorie, iar perspectiva ca Ungaria să fie privată de președinția rotativă pare puțin probabilă. Rezoluția Parlamentului , care denunță „corupția sistemică” din Ungaria, precum și amenințările la adresa drepturilor persoanelor LGBT+ și a profesorilor, precum și practica guvernării prin decrete, a fost adoptată în mare parte (442 de voturi pentru, 144 împotrivă, 33 de abțineri) de către deputații europeni reuniți în sesiune plenară la Bruxelles.

Capacitatea Budapestei, sub semnul întrebării

Marți, 30 mai, secretarul de stat pentru afaceri europene al Germaniei, Anna Lührmann, și-a exprimat „îndoielile” cu privire la capacitatea Ungariei de a deține președinția Consiliului UE în a doua jumătate a anului 2024, reluând îngrijorările deputaților europeni. Ministrul olandez de externe, Wopke Hoekstra, și-a exprimat, de asemenea, „disconfortul” față de perspectiva președinției ungare a UE. „Așa ne simțim cu toții”, a spus el. La rândul său, ministrul ungar al justiției, Judit Varga, a apărat capacitatea țării sale de a-și asuma președinția rotativă, organizând dezbaterile „cu bună credință”.

ADVERTISEMENT

Consiliul UE, în cadrul căruia miniștrii statelor membre dezbat legislația europeană, este prezidat timp de șase luni, prin rotație, de fiecare dintre cele 27 de țări din bloc, care dau apoi impulsul, asigură coordonarea și definesc prioritățile. Ungaria ar urma să preia președinția semestrială între iulie și decembrie 2024, după Belgia și înaintea Poloniei. Parlamentul „pune sub semnul întrebării capacitatea Ungariei de a îndeplini această sarcină în mod credibil în 2024, având în vedere eșecul său de a respecta legislația și valorile UE”. Parlamentul solicită statelor membre „să găsească o soluție adecvată cât mai curând posibil” și „reamintește că (…) ar putea lua măsuri adecvate în cazul în care nu se găsește o astfel de soluție”.

Fonduri UE înghețate

Tratatul UE, care stabilește principiul „rotației egale” între statele membre pentru această președinție, nu prevede nicio excepție de la această regulă. O singură dată o țară s-a abătut de la această regulă: Marea Britanie  a renunțat la președinția sa în a doua jumătate a anului 2017, în urma deciziei poporului britanic de a părăsi Bătrânul Continent la referendumul Brexit din 2016. De la începutul ofensivei rusești în Ucraina, Viktor Orban a refuzat să acorde ajutor militar Kievului, a acuzat politica de sancțiuni împotriva Moscovei și a menținut legăturile cu Kremlinul. Sub egida sa, Budapesta este acuzată că și-a întărit controlul asupra instituțiilor democratice, de la mass-media la sistemul judiciar, atrăgându-și în mod regulat criticile Uniunii Europene, care i-a înghețat fonduri de miliarde de euro.

ADVERTISEMENT