Fost ministru al educației, despre proiectul de reducere a alocației la 100 de lei. Crește sau scade abandonul școlar? Ecaterina Andronescu: „Directorii nu îi scoteau din evidență”

Un proiect de lege al UDMR depus la Senat își propune reducerea abandonului școlar prin condiționarea acordării unei părți din alocație. Alocațiile ar urma să se reducă la 100 de lei, iar restul banilor s-ar transforma într-o bursă condiționată de prezența la școală și nota 10 la purtare. În practică, lucrurile sunt ceva mai complicate, căci dacă vorbim de abandon școlar ar trebui să privim fenomenul din mai multe unghiuri.

Proiect de lege pentru reducerea abandonului școlar: alocațiile ar putea scădea de la 292 de lei la 100. În ce condiții s-ar acorda 250 lei în plus

Actul normativ a fost redactat de cei de la UDMR, iar unul din susținătorii proiectului, Szabo Odon, susține că, prin acest proiect, se urmărește creșterea numărului de elevi prezenți la cursuri. Măsura s-ar aplica și copiilor care frecventează grădinița.

Proiectul de lege prevede acordarea sumei de 100 de lei (indiferent de prezența la ore pentru elevii între 3 și 18 ani) și, acordarea, separat, a sumei de 250 de lei conform condițiilor prezentate mai sus. La ora actuală, alocația este de 292 de lei, iar dacă noua lege ar intra în vigoare ar crește, în condițiile specificate, cu 58 de lei, ajungând, în total, la 350 de lei.

FANATIK a discutat cu Ecaterina Andronescu, fost ministru al educației în mai multe cabinete guvernamentale, legat de ce efecte ar avea o astfel de lege. Rectorul Universității Politehnica din București privește propunerea UDMR cu scepticism și realism în același timp. Inițiativa pornește de la o idee aparent logică. Și anume, dacă elevii și familiile sunt lor sunt stimulați financiar, atunci abandonul ar putea scădea. Ar putea, căci nimeni nu garantează că se va și întâmpla asta.

Digi24.ro

Concluziile lui Nicușor Dan după consultările informale: Noul Guvern va avea ca obiectiv până în septembrie să propună bugetul pe 2027

Cum a fost invocată o decizie a CCR din 2006 în favoarea legii

Inițiatorii proiectului invocă inclusiv o realitate juridică mai veche, o decizie a Curții Constituționale din anul 2006, care a stabilit că alocația nu poate fi condiționată de prezența la ore. Tocmai de asta, soluția găsită de parlamentari este una indirectă: alocația scade, dar diferența se transformă într-o bursă care, teoretic, ar putea fi condiționată legal, însă rămâne de văzut dacă și CCR ar fi de acord cu o astfel de jonglerie financiară.

Digisport.ro

O zi până la nunta anului în România! Mireasa și-a pregătit 4 rochii. Cununia religioasă, pe ponton

România se confruntă de ani buni cu una din cele mai ridicate rate ale abandonului școlar din Uniunea Europeană, cea mai mare fiind în mediul rural și zonele defavorizate. Poate o astfel de măsură să rezolve o problemă atât de profundă?

Fostul ministru Ecaterina Andronescu: în anul 2018-2019 s-au evaporat 46.000 de copii din sistem

Ecaterina Andronescu atrage atenția asupra unui context ignorat adesea în discursul public. „Abandonul școlar trebuie redus, dar din momentul în care în 2025, în luna august, s-au comasat o mulțime de școli sunt mulți care n-au mai ajuns la școală și din această cauză, din păcate. Ministerul Educației nu vorbește, poate că nu are cifrele (sau nu vrea să le publice) abandonului școlar”, a reacționat fostul ministru, pentru FANATIK, întrebată despre cum vede proiectul de la Senat.

Dacă nici măcar datele exacte nu sunt pe deplin cunoscute sau comunicate în mod transparent, cât de eficientă ar putea fi o măsură construită pe presupuneri? Andronescu indică un moment-cheie care ar putea scoate la iveală realitatea din teren: „Vine acum Evaluarea Națională și o să vedem ce se întâmplă cu clasa a 8-a, care ar trebui să fie prezentă la Evaluarea Națională sau înscrisă într-o formă de învățământ, profesional, dual sau liceu să meargă mai departe”.

Prin urmare, cifrele oficiale nu vin neapărat din rapoarte oficiale, ci din diferența dintre câți elevi ar trebui să fie în sistem și câți chiar ajung să susțină examenele. Această discrepanță nu este una nouă. Andronescu amintește aici un precedent alarmant chiar din mandatul pe care l-a avut ultima oară, în perioada 2018-2019. „În ultimul mandat, 2018-2019, surprinsă neplăcut de faptul că aveam înscriși în clasa a 8-a 186.000 de copii și, în formele de învățământ, evaluare națională pentru licee sau școli profesionale, s-au înscris 140.000. Deci 46.000 de copii nu știam unde sunt”, ne-a dezvăluit Ecaterina Andronescu.

Ce spune Andronescu despre proiectul UDMR: „Cred că nu ar trebui motivați așa”

Diferența de 46.000 despre care vorbește fostul ministru nu este doar o statistică, ci un gol important în sistemul educațional. În acest context, ideea de a condiționa banii de prezență pare, la prima vedere, una pragmatică, însă Andronescu introduce o nuanță esențială. „Dacă asemenea lege ar putea să treacă prin Parlament aș vedea cumva adăugând ceva la această alocație foarte mică pentru costurile de astăzi. Pentru populația foarte săracă, fiind în mare vulnerabilitate, s-ar putea să fie o mișcare bună”, comentează Andronescu.

Aici apare și prima fisură în logica celor care ar putea aduce critici proiectului de lege. E adevărat că pentru familiile foarte sărace fiecare ban ar conta, însă această idee este imediat pusă sub semnul întrebării dintr-o perspectivă mai profundă. „Dar dacă stăm să judecăm din punct de vedere etic, moral, social, școala este obligatorie prin lege. Cred că nu ar trebui motivați așa”, punctează rectorul Politehnicii București.

Cu alte cuvinte, dacă educația este obligatorie, ar fi corect să plătești elevii ca să se respecte o lege? Asta arată cât de sensibilă e problema în realitate. Statul pare să recunoască indirect că nu poate impune respectarea unei obligații legale fără oferirea unor stimulente financiare. În opinia fostului ministru, acordarea unor burse poate fi o variantă bună, iar în cazul celor foarte amărâți o masă caldă ar putea să îi încurajeze să meargă la școală mai des. Mai menționează și faptul că pentru copiii din mediile vulnerabile problema nu e mereu lipsa motivației, ci lipsa unor resurse de bază: haine, transport, mâncare.

„Nu ne-a ajutat să avem răspunsul unde sunt ceilalți copii”

Poate că cea mai gravă problemă scoasă la iveală rămâne lipsa unei evidențe clare, actualizată frecvent, a elevilor. „M-am adresat stării civile că trebuia să avem o situație de acolo, n-aveam. Faptul că îi aveam pe toți 186.000 înmatriculați în programul nostru nu ne-a ajutat să avem răspunsul unde sunt ceilalți copii”, a adăugat Andronescu, revenind la situația celor 46.000 de copii care s-au evaporat.

Întrebată dacă pe vremea când era ministru a încercat să vină cu niște alternative reale pentru a combate fenomenul abandonului școlar, Andronescu ne-a vorbit despre un proiect pe care l-a gândit din fonduri europene, dar care nu s-a mai pus în practică deoarece a trebuit să plece de la minister.

De ce nu sunt scoși din evidență copiii care nu mai merg la școală, mai ales în mediul rural: „Primeau și ei o finanțare în plus”

Totodată, Andronescu semnalează și un motiv concret pentru care nici directorii n-au făcut mare lucru pentru a clarifica numărul de elevi care ies din sistem pe nevăzute. „Am scris un proiect din fonduri europene pe care l-am lăsat în 2019, când am plecat, care era un proiect de vreo 30 de milioane de euro. Trebuia să se realizeze o platformă în care este înscris copilul când se naște și e urmărit pe toată durata lui de evoluție școlară.

Asta ar trebui să facă școlile, căci au evidența celor care participă în fiecare zi la școală și ne punea în situația să sesizăm la momentul zero absența de la școală și să încercăm cu toate autoritățile locale să îi readucem la școală sau să intervenim dacă erau situații de vulnerabilitate maximă cum am mai avut. Proiectul nu a mai pornit, nu știu de ce.

Evidența asta foarte clară așeza, într-un tipar corect, finanțarea per capita. Directorii nu îi scoteau din evidență pe copiii care plecau cu părinții lor în străinătate și primeau și ei o finanțare în plus, căci finanțarea era groaznică atunci, acum e și mai jos”, a mai precizat fostul ministru.