Fosta soacră a lui Ion Ion Țiriac, Anastasia Lazariuc, are o relația specială cu fiica ei, Ileana Lazariuc, care și-a serbat ziua de naștere marți, 12 aprilie. Fosta noră a lui Ion Țiriac a împlinit 40 de ani și a sărbătorit în familie.
În exclusivitate pentru FANATIK, cântăreața vorbește despre legătura cu fiica sa, despre relația cu nepoții și își amintește cum erau sărbătorile în copilăria ei.
Anastasia Lazariuc spune că a fost binecuvântată de Dumnezeu pentru darurile primite de-a lungul vieții sale, în ciuda tuturor greutăților prin care a trecut. Sărbătorile le va petrece acasă, cu familia, dar imediat după Paște va pleca la Chișinău să-și lanseze cartea “Privighetoarea din vis”, ce a văzut lumina tiparului în urmă cu doi ani de zile.
”Am fost binecuvântată de Dumnezeu, mi-a dat niște lucruri atât de frumoase, cu toate greutățile prin care am trecut… Fiica mea împlinește azi o vârstă. Este ziua ei de naștere și îi doresc iubire, tot ce își dorește ea.
Ea este prietena mea cea mai bună. Avem o relație apropiată, cu nepoatele la fel. Nepoții au crescut frumos, cu povești, rugăciuni, sunt mari…”, a declarat, pentru FANATIK, Anastasia Lazariuc.
Anastasia Lazariuc spune că cel mai de preț dar de la Dumnezeu sunt nepoții, copiii și părinții. Cântăreața are patru nepoți de la copiii ei: două nepoate de toată frumusețea din partea fiului, Andrei, iar de la Ileana – doi nepoți.
” Cel mai de preț dar de la Dumnezeu sunt nepoții, copiii și părinții, cât îi mai ai. Uneori îți dai seama târziu, când ei nu mai sunt printre noi. Nu trebuie să ne grăbim, să stăm pe lângă ei.
De asta au nevoie oamenii, să fim lângă ei, să le dăruim ceea ce îi completează. Fără noi, viața lor este goală. Nu fac decât să se uite la poze și să își amintească, dar nu-i suficient. Prezența înseamnă foarte mult.
Importantă este prezența copiilor și a nepoților mei, acum mai înalți ca mine. Înainte ei se uitau în sus, acum eu sunt pitica familiei și mă uit la ei în sus. Și cu nepoatele este la fel. Au crescut și anii au trecut relativ repede.
De multe ori am sentimentul că am trăit într-o viteză prea mărită. M-am grăbit să realizez anumite lucruri și nu știu dacă asta a fost important. Poate e mai bine să stai pe loc, să te bucuri de cei din jur, să le acorzi atenție”, spune Anastasia Lazariuc, în exclusivitate, pentru FANATIK
Interpreta își amintește cum erau sărbătorile de altădată, în copilăria sa. Anastasia spune că se îmbinau tradițiile bunicului ei, născut în Bucovina de Nord, cu cele basarabene.
Mama artistei gătea pe vatră, iar mâncărurile erau sănătoase și aveau cu totul alt gust. Când se gătea de sărbători, mirosea în tot satul.
”În copilărie, sărbătorile erau cele mai frumoase cu părinții, bunicii și frații alături, indiferent ce se punea pe masă. Erau tradițiile bunelului din Bucovina de Nord, unde s-a născut, cu cele din Basarabia…
Trăind la țară aveau de toate în grădină. Pe atunci se trăia altfel. Azi trăim cu toții din magazinele supermarket, și la țară, și la oraș. Îmi amintesc cum făcea mama pasca la cuptor. După ce o scotea din cuptor, punea oala de lut cu mâncare.
Și ce miros era în casă! Dar tot satul mirosea. Când veneam de la școală vedeam cum la fiecare casă se gătea. Era cu toul altceva. Vremurile s-au schimbat și se vor schimba”, a declarat Anastasia Lazariuc, pentru FANATIK.
Anastasia Lazariuc n-a avut o viață ușoară. A trecut prin încercări, dar a mers mai departe. Consideră că viața este o școală, pentru care primim note bune sau dimpotrivă.
”Asta-i viața. Toți primim lecții de viață. Primim note bune, alteori nu. Viața este o școală în care trebuie să primim note în fiecare zi, secundă… Note pentru ceea ce lăsăm în urma noastră.
Sărbătorile sunt cele mai importante pentru că ne apropie în momentele cele mai frumoase. De multe ori face eforturi să ne vedem, sunt vremuri încordate. Îi înțeleg și pe cei tineri cu atâtea presiuni în jur. Le este greu să-și dea seama ce este mai important”, mai spune interpreta.
Puțini știu că artista de peste Prut are rădăcini în România. Teodor, bunicul Anastasiei din partea tatălui, era român. Născut în Bucovina de Nord, el a ajuns la Bihor, iar de acolo în Basarabia. În cartea Privighetoarea din vis, Anastasia Lazariuc a publicat actul prin care i se recunoștea bunicului ei, cetățenia română. De asemenea, în care scrie despre viața ei, cu bune și cu rele, despre familie, despre începuturile sale în muzică, dar și despre divorțul de soțul ei, Gheorghe Crigănuță.