Foștii magistrați și adeziunea lor la partidele extremiste, anti-europene. Cum sunt criticate Statele Unite și UE de unii judecători

Adrian Toni Neacșu, avocat cu cazuri la Înalta Curte și fost judecător, membru al Consiliului Superior al Magistraturii, este doar ultimul nume în lista foștilor magistrați atrași de partidele anti-europene pe scena politică.

Avocatul Toni Neacșu, la partidul suveranist al lui Chitic

„De 30 de ani am respins toate tentațiile politice, din pură și neclintită convingere și după ce am scăpat de restricțiile statutului de judecător, iar cine mă cunoaște știe că nu exagerez deloc. E timpul să pun umărul să fac eu ceea ce cred că trebuie făcut iar alții nu fac. Este un proiect al speranței și al demnității colective, iar la valorile astea nu pot renunța”, a scris pe pagina sa de Facebook, avocatul Adrian Toni Neacșu, joi seară, înainte să anunțe că se alătură „cu speranțe, emoție, determinare și multă inocență” proiectului început de Dan Chitic, Coaliția pentru Națiune.

Adrian Toni Neacșu, avocatul care a reprezentat-o pe fosta soție a lui Liviu Dragnea, Bombonica Prodan, în dosarul „angajărilor fictive”, dosar în care fostul lider PSD a fost condamnat la închisoare în 2019, a fost președintele Tribunalului Vrancea iar în anul 2011 a fost ales membru al Consiliului Superior al Magistraturii. În anul 2015 acesta este însă condamnat la un an de închisoare cu suspendare de către Înalta Curte pe motiv că a încasat nejustificat salariu şi diurnă în valoare de aproape 67.000 de lei.

În ceea ce-l privește pe Dan Chitic, de profesie tot avocat, acesta este primul care a susținut și lansat în spațiul public idee ieșirii României din Uniunea Europeană. Promovat intens de Sputnik, canalul de propagandă al Kremlinului, dar și de unele televiziuni, acesta a promovat ideea suveranității României și părăsirii UE alături de fostul colonel SRI, Daniel Dragomir, condamnat pentru corupție și fugit din țară între timp.

Digi24.ro

Rusia amenință că va ataca Polonia dacă NATO aduce arme nucleare pe teritoriul acesteia

În ceea ce privește Coaliția pentru Națiune, formațiunea susține „Familia, Națiunea, Biserica și Educația sunt pilonii de bază fără de care România este în pericol să dispară ca stat, fiind și cele mai lovite de ideologia globalistă în ultimii ani”, iar programul politic este cristalizat în jurul „Legii Suveranității”, un proiect de lege depus la Parlament, și respins între timp, de către Chitic cu susținerea parlamentarilor AUR dar și a unora din PSD.

Printre ideile promovate în acest proiect se numără și intenția de a pedepsi „accesarea sau manipularea activității neuronale” precum și „orice intervenție asupra conexiunilor neuronale sau intruziune la nivelul creierului, într-un mod invaziv sau neinvaziv, în lipsa consimțământului scris”.

AUR și partidul lui Liviu Dragnea

Fostul lider PSD, Liviu Dragnea, a anunțat în urmă cu un an înscrierea în partidul Alianța pentru Patrie, partid unde majoritatea membrilor sunt foști PSD-iști sau traseiști de prin alte partide. Programul politic al formațiunii subliniază că acest partid susține „patria, familia, identitatea și mândria națională, bunăstarea fiecărui român și valorile istorice tradiționale, culturale, morale și religioase ale poporului român”, iar fostul lider PSD a subliniat că această formațiune se adresează celor sătui „de politicienii care acționează la comenzi străine”.

Doi foști magistrați s-au alăturat partidului lui Dragnea. Este vorba de judecătoarea Mariana Vârgă, fost președinte al Tribunalului Argeș, și fostul judecător militar colonel (r) magistrat Constantin Udrea. Mariana Vârgă, fost membru în conducerea Asociației Magistraților din România, a fost prezentată de APP drept „un magistrat renumit care s-a opus protocoalelor secrete, abuzurilor din justiție, implicării serviciilor în actul de justiție (în special cooptării de persoane care au depus mărturii false), interpretărilor eronate ale legilor și subminării deciziilor Curții Constituționale”.

Digisport.ro

A venit răspunsul CNA, după sesizarea în care s-a cerut interzicerea alăturării numelui ”București” denumirii CSA Steaua

De altfel, joi, cei doi foști magistrați au criticat într-o conferință de presă una din prevederile introduse de Ministerul Justiției în proiectul Legilor Justiției prin care este eliminată ca abatere nerespectarea deciziilor CCR de către judecători, o măsură prin care se urmărește eliminarea unor abuzuri din partea Inspecției Judiciare. Judecătoarea a susținut că prin eliminarea acestei prevederi se urmărește de fapt „protejarea companiilor multinaționale din România”.

În ceea ce-l privește pe judecătorul Constantin Udrea, acesta a fost una din vocile care a criticat „protocoalele” care permiteau SRI să se implice în lupta anticorupție, fiind de altfel și unul dintre primii judecători care achitarea unui inculpat într-o cauză la a cărei instrumentare au participat agenți ai SRI. Presa a scris despre Udrea că a fost colaborator al fostei Securități.

Și partidul extremist condus de George Simion a reușit să atragă foști magistrați. Președintele organizației AUR de la Buzău este din luna februarie a acestui an fosta judecătoare Maria Gurzu, fostul președinte al Judecătoriei Buzău. „Am venit văzând deviza partidului: libertate, creștinism și țara asta care de 30 de ani merge așa cum merge… este ultimul strigăt din partea poporului ca să fie reprezentat, pentru atâtea și atâtea înșelări care au fost la adresa lui”, a spus judecătoarea, pensionată în anul 2011.

Judecători cu poziții anti-occidentale

Genul de poziții pe care cele trei partide de mai sus le susțin sunt evidente și la unii magistrați încă activi. Un caz celebru este cel al judecătoarei Adriana Stoicescu, fostă preşedintă a Tribunalului Timiş. Aceasta a devenit celebră anul trecut cu o postare jignitoare la adresa comunității LGBTQ, deranjată de faptul că Primăria Timișoara a susținut parada gay din oraș. „O mână de imberbi, cărora nu le creşte barba şi care nu se hotărăsc dacă să poarte sau nu sutien, a pus mâna pe planetă. În numele unei libertăţi prost înţelese suntem chemaţi să înţepenim în poziţie de drepţi în faţa unor specimene care, dacă trăiau în preistorie, ar fi fost micul dejun al unui animal mai pricăjit”, a scris judecătoarea pe Facebook.

Aceasta a avut o reacție exagerată și în contextul războiului din Ucraina, atunci când a criticat faptul că autoritățile de la București au solicitat prezența trupelor NATO pe teritoriul României. „Cu ochii umeziți de emoție, precum fecioara ce își așteaptă mirele, Românica așteaptă venirea francezilor și americanilor. Suntem pregătiți să îi întâmpinăm cu fete botoxate și darnice. Vin americanii să ne apere. O, ce veste minunată…. Vom ieși la lupta și noi. Vom asigura liniștea sufletească a bravilor apărători, cu fetițe dulci din București. Vom curăța dormitoarele și vom lustrui bocancii”, a scris aceasta pe pagina ei de Facebook.

De altfel, dezbaterea din ultimii ani cu privire la recomandările MCV ale Comisiei Europene a dat naștere a două curente distincte în rândul magistraților. Pe de o parte, au fost cei care au susținut că România, ca semnatară a tratatelor de aderare al UE are obligația de a respecta aceste recomandări dar și deciziile CJUE și prevederile dreptului comunitar. De cealaltă parte au fost vocile care au susținut ideea ca România își pierde suveranitatea în acest proces, un punct de vedere întâlnit adesea la partidele de extremă-dreapta din UE și îmbrățișat de PSD-ul condus de Liviu Dragnea în condițiile problemelor sale penale.

Dincolo de dezbaterea juridică și politică a acestei chestiuni, au existat momente în care pozițiile exprimate au fost mai degrabă populiste, cu preluarea discursului partidelor extremiste din Europa. Desființarea Secției Speciale, cerută în mod repetat în rapoartele MCV ale Comisiei Europene, a fost astfel interpretată ca o subordonare în fața instituțiilor europene. „Nu doar politicul mioritic vrea să ne subordoneze, ci și unele instituții și organizații ‘europene’. Aștept cu maxim interes elaborarea unui ghid în care să fie menționată soluția pe care trebuie să o pronunț în dosare! Dacă e subordonare, măcar să fie totală! Și la vedere!”, a scris pe Facebook Mădălina Afrăsinie, judecător la Tribunalul București.

De altfel, aceste poziții anti-occidentale au fost atotprezente în dezbaterile pe această temă chiar și în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii. Prea multe pentru a fi enumerate, aceste poziții au culminat anul trecut atunci când judecătoarele Lia Savonea, Simona Marcu și Evelina Oprina l-au criticat pe ministrul Stelian Ion pentru o întrevedere cu ambasadorul SUA. „Domnul ministru explică întâlnirile cu reprezentanți Ambasadei SUA, care din punctul meu de vedere depășesc cadrul constituțional, cu nevoia de se pune de acord legislația noastră cu recomandările MCV. Nu cred ca este o problema care tine de competența vreunui reprezentant al unui stat străin”, i-a reproșat Lia Savonea, susținută de judecătoarea Gabriela Baltag care a susținut că astfel de întâlniri cu reprezentanți ai ambasadelor altor state ar reprezenta „un atentat la independența și suveranitatea României”.

Aceeași judecători CSM au reacționat într-un mod similar câteva luni mai târziu, atunci când un reprezentant al Ambasadei SUA a declarat că poziția Washingtonului este pentru desființarea SIIJ, în acord cu instituțiile europene de justiție.

„Un oficial român și-ar fi permis să intre în politica internă a altui stat? Cred că ar trebui să avem o reacție. (…) Este un îndemn la a sta în genunchi. România nu poate sta în genunchi în fața nimănui, indiferent că vorbim de SUA sau UE. Parteneriatul presupune egalitate. Nu putem îngădui nimănui să ne spună cum să facem politica internă”, a afirmat atunci judecătoarea Gabriela Baltag.

Această temă a fost imediat preluată de propaganda rusă din România, în publicația Sputink, fostul deputat PRM, Dragoș Dumitriu, susținând într-un material că România este o colonie a statelor occidentale.

Un alt episod similar s-a petrecut și în timpul Anei Birchall la conducerea Ministerului Justiției. Totul a pornit după ce Gordon Sondland, ambasadorul SUA la UE, a declarat în timpul vizitei efectuate la București, că Procurorul general american a contribuit la o foaie de parcurs cu rol consultativ privind întărirea statului de drept în România. Atât Lia Savonea, Bagriela Baltag dar și Victor Alistar, reprezentant al societății civile în CSM, au cerut explicații din partea ministrului sugerând că o astfel de cooperare reprezintă un atac la independența justiției din România. „Întrucât independența justiției este așa, o componentă dacă nu cea mai importantă din cele care intră în conceptul general de stat de drept, eu cred că CSM are obligația să cunoască dacă semnalează asemenea idei, posibile înțelegeri”, i-a spus atunci Savonea ministrului Ana Birchall într-un dialog încins, în care aceasta din urmă i-a răspuns că este vorba despre „un dialog instituțional cu un partener strategic al țării”.