ADVERTISEMENT
News

Foştii securişti, puşi la loc de cinste în istoricul Jandarmeriei Române. Site-urile instituţiei, pline de osanale la adresa Securităţii

Autor: Gabriel Nitulescu | 28.09.2020 | 18:59
Foştii securişti, puşi la loc de cinste în istoricul Jandarmeriei Române. Site-urile instituţiei, pline de osanale la adresa Securităţii
„Vânătorii” de „teroriști” Sursa: http://www.jandarmeriabacau.ro

Jandarmeria Română este zguduită în ultima vreme de tot mai multe scandaluri cu iz penal: dosarul 10 august 2018, dosarul orelor fictive „lucrate” de șefii Jandarmerie (în lucru la DNA) etc. Poate că ar trebui să adăugăm la acestea și apologia terorii și represiunii, practicată în mod oficial de această instituție.

ADVERTISEMENT

La 30 de ani de la Revoluția din 1989, o parte din Jandarmeria Română încă se confruntă cu o problemă identitară: sunt sau nu urmașii fostei Securități? În acest sens stau mărturie chiar website-urile structurilor județene ale respectivei instituții, dar și website-ul Jandarmeriei Române.

În cazul a aproape trei sferturi dintre aceste website-uri ale Jandarmeriei Române nu se menționează nimic sau aproape nimic despre perioada 1949-1989, când Jandarmeria a fost desființată (este doar amintit acest fapt cu mai multe sau mai puține amănunte) și înlocuită cu Securitatea Poporului (denumirea instituției în primii ei ani de funcționare), iar Galeria Comandanților cuprinde doar persoanele care au ocupat această funcție, doar după 1990 sau 1998.

Cea mai corectă poziție, raportată la trecut, consider că aparține Inspectoratului de Jandarmi Județean (IJJ) Sălaj, care în istoricul său precizează că: „După trecerea frontului, Legiunea de Jandarmi Sălaj revine cu aceeaşi structură, având în compunere 10 secţii cu 50 posturi de jandarmi. Această structură se menţine până în anul 1949, când instituţia Jandarmeriei a fost desfiinţată. După evenimentele din Decembrie 1989 Jandarmeria Româna este reînfiinţată, iar în luna iulie 1990 ia fiinţă Detaşamentul de Jandarmi Sălaj, cu reşedinţa la Zalău.”.

ADVERTISEMENT

Un sfert din Jandarmerie, mândră de trecutul securist

În schimb, în cazul 12 structuri județene, la care se adaugă structura centrală a Jandarmeriei Române își revendică trecutul de luptă direct din istoricul acelei odioase instituții de represiune care a fost Securitatea Română, prin menționarea în „trecutul” său a tuturor „transformărilor” pe care respectiva instituție comunistă le-a îmbrăcat, dar și prin menționarea la loc de cinste, în Galeria Comandanților a unor securiști identificabili, de cele mai multe ori cu torționari sau oameni profund atașați regimului comunist.

Cel mai „relevant” text din acest punct de vedere este însă postarea IJJ Brașov care în instoricul institituției (http://www.jandarmeriabrasov.ro/page21.html#txt_296) arată că „După ce în decursul istoriei a schimbat mai multe denumiri, decembrie 1989 găseşte „Arma” noastră sub denumirea de „Trupe de securitate”. Ca întotdeauna, de-a lungul întregii sale existenţe, Jandarmeria Română a dovedit cu jertfe şi în acel moment crucial, că este ataşată profund poporului român şi voinţei sale de schimbare democratică.”.

O confuzie identitară, dar de sens opus găsim la IJJ Covasna: „Până în anul 1989, în municipiul Sfântu Gheorghe, respectiv în judeţul Covasna, a funcţionat o subunitate de Jandarmi de valoare companie, subordonată până în 1984 Brigăzii 50 Jandarmi Braşov, iar apoi Unităţii Braşov”.

ADVERTISEMENT

În acea perioadă nu existau însă unități sau subunități de jandarmi, ci doar unități și subunități de Securitate.

Totuși, mențiunea IJJ Brașov de mai sus nu se compară nici pe departe cu cea existentă până în urmă cu patru ani (2016) pe website-ul IJJ Bacău și în care legendarul erou al rezistenţei armate anticomuniste Ion Gavrilă Ogoranu şi camaradul său de crez şi arme, fostul deţinut politic Ion Ilioiu, ca şi partizanul Vasile Motrescu, erau prezentaţi drept “terorişti”, folosindu-se citate largi din fosta revistă a Securităţii – „Securitatea”.

ADVERTISEMENT

În prezent postarea respectivă a fost ștearsă, în urma unei campanii duse de presa locală băcăuană (http://www.ziaristionline.ro/…/ion-gavrila-ogoranu…/).

Dar, chiar dacă pagina de istorie a Jandarmeriei Bacău nu mai cuprinde astfel de afirmații revoltătoare, la secțiunea Galeria Comandanților, actualii jandarmi băcăuani nu ezită să se „mândrească” și acum cu foștii securiști care au participat la înăbușirea mișcării de rezistență împotriva regimului comunist, din primii 15-20 de ani ai regimului.

ADVERTISEMENT

Spre exemplu, primul în Galeria Comandanților este menționat colonelul (în rezervă) Tășală Petru, despre care documentele de la Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) arată că în perioada 1953-1955 „a obținut rezultate foarte bune” în activitatea desfășurată în cadrul Batalionului de Securitate Tg. Ocna, unitate de represiune, implicată în acea perioadă în reprimarea mișcărilor de rezistență din munți. Cel cu care se mândresc jandarmii băcăuani (Tășală Petru) era absolvent a cinci clase și înainte să fie racolat de autoritățile comuniste, „lucra ca zilier pe la diferiți cetățeni”, conform documentelor CNSAS.

De menționat în acest context, că în Galeria Comandanților nu-și află locul niciun șef al Jandarmeriei Bacău de dinainte de 1949.

Minciuni și omisiuni

Din păcate situația de la Bacău și Brașov nu este singulară, la nivelul inspectoratelor de jandarmi județene Buzău, Constanța, Dolj, Galați, Maramureș, Sibiu, Timiș întâlnindu-se pe website-ul instituțiilor de forță, astfel de „osanale” destinate „înaintașilor” care au activat în Securitate.

ADVERTISEMENT

La Galați, spre exemplu, apare în Galeria Comandanților, securistul Boscu Iacob care, în martie 1949, în calitate de sublocotenent în cadrul Direcţiunii Regionale a Securităţii Poporului Timişoara „a luat parte la operaţiunea de lichidare a bandei colonelului Uţă, a condus grupa nr. 4, spre care au încercat să iasă din încercuire cei urmăriţi, situaţie în care ofiţerul a deschis un foc puternic asupra lor şi a reuşit să lovească mortal pe fostul colonel Uţă Ioan, pe Voica Ilie şi să rănească pe banditul Vlădescu Mircea. Banditul Mitru Fus a reuşit să se strecoare şi să dispară în pădure”. Ulterior, același securist Boscu Iacob, cu gradul de maior şi ca membru al Statului Major al „Grupului Operativ Făgăraş” din partea trupelor operative, în aprilie 1954 a întocmit şi semnat un „plan de întrebuinţare a trupelor” împotriva „bandei Gavrilă”, consemnat de locotenent-colonelul Gheorghe Crăciun şi aprobat de ministrul Alexandru Drăghici la 4 mai (dosare CNSAS).

IJJ Bacău – o istorie „glorioasă”
Sursa: www.ziaristionline.ro

Jandarmeria Timiș menționează pe website-ul său, într-un mod cu totul nevinovat că, în decembrie 1989, Securitatea Timiș s-a ocupat „doar” de menţinerea ordinii publice alături de organele de miliţie: „Anul 1989, anul Revoluţiei Române din Decembrie, a găsit formaţiunile de trupe de securitate din Timişoara, executând misiunile specifice, de instruire a militarilor în termen, de pază a obiectivelor avute în competenţă, de participare, alături de organele de miliţie, la menţinerea ordinii publice în oraşul reşedinţă de judeţ, în gări, triaje şi patrularea trenurilor de marfă şi călători.”.

Absolut nimic despre represiune, despre morții și răniții Timișoarei, despre faptul că acest oraș a fost primul LIBER DE COMUNISM din România.

Mai mult, în următorul paragraf din istoricul propriu, instituția menționează că la comanda Jandarmeriei Române a fost numit generalul Ioan Bunoaica – fost comandant al Brigăzii Timişoara – „uitând” să spună că este de fapt vorba de fostul comandant al Brigăzii 36 Securitate Timişoara, personaj direct implicat în represiunea împotriva revoluționarilor în decembrie 1989: „5 iulie 1990, marchează momentul reînfinţării Jandarmeriei Române. La comanda instituţiei a fost numit generalul Ioan Bunoaica (fost comandant al Brigazii Timişoara). Acesta, ca iubitor al istoriei militare a poporului român, era un bun cunoscător al tradiţiilor, organizării şi misiunilor Jandarmeriei.”. La mijlocul anilor ‘90, Jandarmeria din Timișoara invita lumea să asiste la dezvelirea bustului generalului Ion Bunoaica, acțiune oprită ca urmare a intervenției societății civile (atunci, în frunte cu Doru Braia, care s-a legat cu lanțuri de bustul ce urma a fi dezvelit).

Jandarmeria Constanța, la rândul său, „se laudă” în istoricul său cu „înaintașii” din Regimentul 1 Pază Canal: „În perioada anilor 1946-1948, în contextul sovietizării țării tot mai mulți ofițeri și subofițeri din cadrul Inspectoratului Județean de Jandarmi Constanța și ai Legiunii de Jandarmi Constanța sunt trecuți în rezervă. La 31 decembrie 1948 prin Decretul Prezidențial al M.A.N. al R.P. Române precum și prin Decretul nr. 25 din 1949 se ordonă schimbarea numelui de Jandarmerie și crearea trupelor Ministerului Afacerilor Interne. La 5 aprilie 1951 se va constitui Regimentul 1 Pază Canal fiind organizat la început pe 3 batalioane (Peninsula, Poarta Alba și Cernavodă) apoi a mai luat ființă Batalionul Culmea.”.

Ceea ce uită să menționeze în acest istoric vajnicii jandarmi constănțeni de astăzi este faptul că cele 3 batalioane (ulterior 4), au ca puncte „de pază” coloniile penitenciare (lagărele) unde erau exterminați deținuții politici anticomuniști (Peninsula, Poarta Alba, Cernavodă și Culmea), acei securiști având pe conștiință moartea a mii de oameni care au pierit la Canal în urma înfometării, bătăilor/torturilor, refuzului de a li se oferi asistență medicală și uneori gloanțelor, cum a fost cazul doctorului Ion Simionescu, care pe 5 iunie 1951, ne mai suportând acest regim de teroare s-a aruncat în gardul de sârmă ghimpată, pentru a fi ciuruit de gloanțele santinelelor.

O recunoaștere indirectă a acestui fapt (paza lagărelor cu deținuți politici) este oferită de Jandarmeria Constanța câteva paragrafe mai încolo unde ne arată că „ Prin eliberarea în 1964 a deținutilor politici din închisori s-au făcut disponibile importante forțe din M.A.I. care asigurau paza penitenciarelor, coloniilor de muncă și a punctelor de lucru.”.

Poate că un nume corect al acestei grupări de jandarmi ar trebui să fie, spre aducere aminte, omagiu și nerepetare, dr. Ion Simionescu, a cărui jertfă a oprit cele mai teribile torturi din acele lagăre, salvând astfel viețile a sute sau mii de alți deținuți politici.

Mai mult, Jandarmeria Constanța oferă ca motiv al suspendării lucrărilor de la Canal o informație falsă (motive financiare): „În anul 1954, din motive financiare se suspendă lucrările la construcția Canalului Dunăre – Marea Neagră. Cu aceasta ocazie, se desființează Regimentul Pază Canal și se înființează Batalionul 15 Pază Constanța (U.M.0835)”.

În fapt, nu motivele financiare au oprit construcția Canalului (pentru că munca deținuților politici era oricum una neplătită), ci perioada de oarecare relaxare de după moartea liderului sovietic Stalin. De asemenea, în Galeria Comandanților IJJ Constanța apar foști comandanți din perioada Securității – Teodor Stanca și Năstase Buriu – dar nu și comandanți care au făcut cinste Jandarmeriei constănțene din perioada interbelică sau de dinainte de Primul Război Mondial.

Apologia terorii și represiunii ar trebui pedepsită

Nici website-ul Jandarmeriei Române nu face excepție de la „proslăvirea înaintașilor”, la secțiunea Galeria Comandanților fiind menționate personaje precum Ghiță Grigore/Grigorie, comandant al Comandamentului Trupelor de Securitate (1984-1990) și găsit vinovat și condamnat pentru masacrul de la Otopeni din 23 decembrie 1989 (grațiat de Ion Iliescu, după ce a executat doar trei ani de pușcărie) ori Ioan Șerb, general locotenent, șef al Comandamentului Trupelor de Grăniceri și Securitate, condamnat ca spion sovietic (prins în flagrant când sustrăgea documente secrete pentru a le trimite în URSS) și degradat.

Ghiță Grigore/Grigorie, comandant al Comandamentului Trupelor de Securitate (1984-1990), găsit vinovat pentru masacrul de la Otopeni din 23 decembrie 1989
Sursa: jandarmeriaromana.ro

Nicio mențiune care să arate „vitejia” acestor înaintași, nu apare însă în cazul lor.

Totuși, pe website-ul Jandarmeriei Române, la secțiunea Galeria Comandanților trebuie spus că sunt trecuți și comandanții Jandarmeriei de dinainte de 23 ianuarie 1949 (când Jandarmeria a fost desființată, iar în locul ei a fost instituită o altă structură, Securitatea Poporului).

Cu astfel de „înaintași”, nelăsați în uitare sau măcar nearătați în adevărata lor lumină (în acord cu adevărul istoric), de actualii șefi de structuri județene sau naționale ai Jandarmeriei Române nu trebuie să ne mire dorința de a bate și violențele arătate de această instituție a Statului Român în 10 august 2018.

Acum la 30 de ani de la Revoluția Română din decembrie 1989 poate că ar fi timpul la „curățenie” și prin această instituție, și toți cei „legați organic” de înaintașii lor securiști să fie lăsați la vatră. Și fără pensiile speciale pe care ar urma să le primească …

Pentru că apologia terorii și represiunii ar trebui pedepsită nu premiată.

Acesta ar fi cu adevărat un OMAGIU pentru martirii Revoluției Române și pentru victimele terorii comuniste.

CITEȘTE mai multe articole interesante din categoriile NEWS, SPORT sau LIFE
ADVERTISEMENT
A apărut revista SuperEuro
  • SuperEuro, cea mai tare revistă glossy dedicată Euro 2020
  • SUPEREURO: 164 de pagini premium, la doar 10 lei!