Fostul colonel SRI Daniel Dragomir, trimis în judecată în Dosarul Black Cube! ”Inculpatul şi-a propus denigrarea unor persoane responsabile de distrugerea carierei sale”

Fostul colonel SRI Daniel Dragomir a fost trimis în judecată în Dosarul Black Cube pentru săvârşirea mai multor infracţiuni.

Printre acestea se află constituirea unui grup infracţional organizat, instigare la acces ilegal la un sistem informatic, instigare la transfer neautorizat de date informatice, instigare la fals informatic, instigare la operaţiuni ilegale cu dispozitive şi programe informatice şi instigare la violarea secretului corespondenţei, toate în formă continuată.

”Inculpatul şi-a propus denigrarea unor persoane responsabile de ”distrugerea” carierei sale, inclusiv procurorul-şef al DNA de la acea dată” Laura Codruţa Kovesi”, a transmis DIICOT.

Daniel Dragomir, fost colonel SRI, trimis în judecată în Dosarul Black Cube!

”Prin rechizitoriul din data de 13.07.2020, procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Structura Centrală au dispus trimiterea în judecată a inculpatului D.D. pentru săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, instigare la acces ilegal la un sistem informatic, în formă continuată, instigare la transfer neautorizat de date informatice, în formă continuată, instigare la fals informatic, în formă continuată, instigare la operaţiuni ilegale cu dispozitive şi programe informatice şi instigare la violarea secretului corespondenţei, în formă continuată”, a transmis DIICOT.

Digi24.ro

Cazul ciudat al miliardarului german care și-ar fi înscenat moartea ca să fie împreună cu amanta rusoaică la Moscova

Prin actul de sesizare, s-a reţinut faptul că Daniel Dragomir, fost ofiţer superior (locotenent – colonel), în cadrul Serviciului Român de Informaţii (şef grupare sectoare informativ – operative în Direcţia Generală de Prevenire şi Combatere Terorism din cadrul Serviciului Român de Informaţii), în prezent în rezervă, a fost trimis în judecată de către Direcţia Naţională Anticorupţie, la data de 23.01.2015, pentru fapte de trafic de influenţă, spălare de bani, folosire în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri, ori alte foloase necuvenite, fals în înscrisuri sub semnătură privată, în forma participaţiei improprii şi uz de fals.

”Pentru aceste fapte, inculpatul a fost condamnat definitiv la data de 18.06.2020, de Curtea de Apel Bucureşti, la pedeapsa rezultantă de 3 ani şi 10 luni închisoare cu executare în regim de detenţie, în prezent inculpatul sustrăgându-se de la executarea acestei pedepse.

Plecând de la această cercetare penală, şi considerându-se atât nedreptăţit profesional cât şi investigat abuziv, inculpatul D.D. şi-a propus denigrarea unor persoane pe care le aprecia responsabile pentru „distrugerea” carierei, prin arestarea sa de către D.N.A., printre care şi fostul procuror şef al D.N.A, la aceea dată”, a transmis DIICOT.

Procurorii precizează că, ”pornind de la funcţia, pregătirea specializată şi expertiza dobândită de-a lungul timpului în cadrul Serviciului Român de Informaţii (domeniul informativ – operativ al Direcţiei de Terorism), inculpatul stăpânea astfel cunoştinţe vaste atât sub aspectul tehnicilor de manipulare, cât şi în ceea ce priveşte caracteristicile şi modalităţile de acţiune ale grupurilor de criminalitate organizată şi mai ales metodologia de investigare şi documentare a unor astfel de grupări, majoritatea lor caracterizându-se printr-o specializare riguroasă a activităţilor infracţionale şi conspirativitate a acţiunilor ilicite, în scopul atingerii obiectivului propus şi totodată îngreunării identificării şi tragerii la răspundere penală”.

Digisport.ro

"Bijuteria" de 44 de milioane € de la Cluj-Napoca, transformată în mall. FOTO Noul proiect spectaculos

”Din probele administrate la dosar rezultă faptul că, după trimiterea sa în judecată de către D.N.A. şi în timpul judecării sale în primă instanţă de către Tribunalul Bucureşti, la începutul anului 2016, inculpatul D.D. a decis că o campanie denigratoare la adresa procurorului şef DNA de la acea dată ar putea avea un efect optim, inclusiv în ceea ce priveşte situaţia dosarului său.

Întrucât în primul trimestru al anului 2016 se discuta posibilitatea reînvestirii de către preşedintele României a procurorului şef al D.N.A. pentru un nou mandat, inculpatul D.D. a apreciat ca oportun momentul pentru declanşarea campaniei dorite, a cărei reuşită ar fi avut dublu rezultat: împiedicarea reînvestirii şi denigrarea persoanei respective urmată, implicit, de cea a instituţiei pe care o conduce, punând astfel sub semnul întrebării legalitatea demersurilor în dosarele investigate de D.N.A”, au mai transmis procurorii.

În urma anchetei, aceştia au stabilit că, fiind conştient de amploarea şi implicit de impactul pe care ar trebui să îl aibă o astfel de campanie denigratoare, Dragomir a acceptat ideea cooptării altor persoane interesate de organizarea unei astfel de campanii, persoane care să-i sprijine demersurile atât din punct de vedere financiar cât şi din punctul de vedere al modalităţii efective de valorificare optimă a eventualului rezultat negativ al campaniei în mass – media naţională.

”Astfel, inculpatul D.D. a acţionat atât în interes personal (având în vedere trimiterea în judecată în dosarul instrumentat de către D.N.A. şi totodată urmărind reintegrarea sa în structurile de informaţii române, profitând astfel de schimbările inerente care se pot produce la nivel instituţional prin denigrarea şi înlăturarea şefei D.N.A. de la conducerea direcţiei), cât şi pe fondul unui interes de grup, având în toată această operaţiune de compromitere un rol de iniţiator dar şi de intermediar şi interfaţă a voinţei infracţionale din partea altor persoane.

Angrenarea unor persoane cu potenţă financiară şi interese comune în denigrarea conducerii D.N.A. era absolut necesară pentru a justifica declanşarea şi susţinerea unei astfel de campanii ce se vroia încă de la început a fi viabilă şi a oferi rezultatul denigrator/compromiţător scontat (obiectiv care nu putea fi realizat aşadar fără obţinerea unor date sensibile, confidenţiale, ascunse de ochii publicului, date care nu îţi puteau parveni în mod obişnuit prin metode, căutări şi investigaţii legitime)”, au mai precizat procurorii.

Potrivit probelor administrate, inculpatul era conştient că astfel de date cu potenţial compromiţător, în posesia cărora nu puteai intra decât prin acţiuni ilicite şi conspirate, puteau a fi obţinute doar în urma implicării unor persoane cu experienţă şi capacităţi logistico-tehnice în domeniu investigativ, resurse necesare şi determinante pentru atingerea obiectivului.

”Profitând astfel de relaţiile create în funcţia avută în cadrul Serviciului Român de Informaţii, prin intermediul unui cetăţean israelian condamnat definitiv la 6 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunilor de înşelăciune şi evaziune fiscală într-un dosar instrumentat tot de către D.N.A., inculpatul D.D. a intrat în legătură cu inculpatul D.Z., reprezentant al unei companii de investigaţii israeliene, cu numele de marcă „BlackCube”, căruia i-a împărtăşit strategia sa şi scopul urmărit.

Deşi în mod public, activitatea companiei era aparent legală, oferind servicii de consultanţă şi sprijin în colectare date şi documentare la solicitarea clienţilor, în unele cazuri mai sensibile, anumite activităţi concurente şi aflate la limita ilicitului penal sunt de natură să mascheze în realitate modalităţile şi metodele efective folosite în mod cert în afara legii, apelându-se în acest sens la activităţi infracţionale destinate obţinerii de date confidenţiale despre anumite persoane, respectiv: fapte de criminalitate informatică – atacuri de tip phishing, metode de social engineering, precum şi alte forme de intruziune în viaţa privată a persoanelor verificate, tocmai în scopul obţinerii de date şi informaţii sensibile şi valorificabile ulterior în interesul clientului, client care intră în posesia acestora după plata comisionului final de succes, care, de altfel, are un cuantum considerabil, chiar depăşind suma iniţială contractată şi aferentă proiectului (în speţa de faţă, comisionul de succes ridicându-se la suma de 335 de mii de lire sterline)”, a mai precizat DIICOT.