News

Fostul preşedinte german din mandatul Angelei Merkel, Horst Kohler, a murit la vârsta de 81 de ani. Legătura veche cu România a acestuia

Horst Kohler, fostul președinte german între 2004 și 2010, s-a stins din viață sâmbătă, 1 februarie, la Berlin. Era fiul unor etnici germani, originari din România
01.02.2025 | 13:19
Fostul presedinte german din mandatul Angelei Merkel Horst Kohler a murit la varsta de 81 de ani Legatura veche cu Romania a acestuia
Horst Kohler a fost președintele Germaniei între 2004 și 2010
ADVERTISEMENT

Horst Köhler, care a deținut funcția de președinte al Germaniei între 2004 și 2010, a murit sâmbătă dimineața la Berlin, după o scurtă boală, înconjurat de familia sa, a anunțat biroul actualului președinte german Frank-Walter Steinmeier într-un comunicat. Köhler, născut în 1943, este fiul unor etnici germani din România.

Horst Kohler, fost director al FMI și ministru în guvernul lui Helmut Kohl

Potrivit unui comunicat al președinției germane, Horst Köhler, fostul președinte german între 2004 și 2010, „a decedat în această dimineaţă la Berlin”, „după o boală scurtă şi gravă”, „înconjurat de familia sa”.

ADVERTISEMENT

Köhler, fiul unor fermieri de etnie germană din România, s-a născut la 22 februarie 1943, la Skierbieszow, în Polonia ocupată de naziști. Familia sa a fugit în Germania după război – mai întâi la Leipzig, în ceea ce a devenit Germania de Est comunistă, apoi în Germania de Vest în 1954.

La începutul anilor 1990, în calitate de ministru adjunct al finanțelor în guvernul lui Helmut Kohl, Köhler a jucat un rol important în planificarea economică a reunificării Germaniei (1990) și a contribuit, de asemenea, la acordarea de ajutor Rusiei după destrămarea Uniunii Sovietice.

ADVERTISEMENT

Cu toate acestea, cea mai mare realizare a sa în acea perioadă a fost aceea de a fi principalul oficial german în negocierile dificile care au condus la Tratatul de la Maastricht din 1991, care a fondat Uniunea Europeană. Cea mai importantă funcție ocupată în cariera sa a fost cea de director al FMI între anii 2000 și 2004. Accederea sa s-a datorat în mare parte presiunii făcute de către cancelarului Germaniei, Gerhard Schröder, ca pentru prima dată un german să conducă FMI.

În calitate de șef al FMI, Köhler s-a confruntat cu numeroase critici ale politicilor anterioare ale FMI. În Statele Unite, de exemplu, atât Congresul, cât și administrația Bill Clinton au îndemnat insistent FMI să urmeze principii economice mai „dure” în îndeplinirea sarcinii sale de salvare a țărilor cu probleme financiare.

ADVERTISEMENT

Anumite „pachete de salvare” ale FMI au fost criticate ca fiind ineficiente (Rusia), provocând greutăți nejustificate (Indonezia) sau nepedepsind în mod adecvat băncile și investitorii pentru investițiile riscante (Coreea de Sud).

Un non-politician devenit președinte

Chiar și în aceste condiții, înainte de a câștiga președinția, Köhler era puțin cunoscut de majoritatea germanilor și un străin al politicii de primă linie. Nominalizarea sa a fost întâmpinată de cotidianul Bild cu titlul „Horst cine?”

ADVERTISEMENT

Cu toate acestea, odată ajuns în funcție, și-a construit o popularitate ridicată, pe care a obținut-o în parte poziționându-se ca un outsider pentru elita politică a țării.

El a refuzat ocazional să semneze proiecte de lege din cauza preocupărilor constituționale și nu s-a făcut întotdeauna popular în guvernul cancelarului Angela Merkel, cea care l-a susținut pentru funcția de președinte – o funcție în mare parte ceremonială, dar adesea considerată ca o sursă de autoritate morală.

Köhler a fost ales înainte ca Merkel să ajungă la putere, într-un moment în care Germania se străduia să se acomodeze cu reformele de pe piața muncii și cu reducerile din sistemul de protecție socială. El a declarat că germanii nu trebuie să se bazeze pe realizările din trecut și s-a declarat „profund convins că Germania are puterea de a se schimba”.

În iulie 2005, Köhler a fost de acord să dizolve parlamentul și să-i acorde cancelarului de atunci Gerhard Schröder, aflat în dificultate, un scrutin electoral anticipat. Însă, Angela Merkel avea să câștige puterea în urma acelor alegeri.

De asemenea, Köhler a vorbit mai puțin despre schimbarea economică în anii următori și a criticat puternic piețele financiare în timpul crizei bancare și economice, descriindu-le drept un „monstru” care nu fusese încă îmblânzit.

Scandalul ce a dus la demisia sa în 2010

Köhler a demisionat în mod brusc și dramatic la 31 mai 2010. Acesta a invocat criticile referitoare la un interviu acordat după o vizită la trupele germane din Afganistan. În acea emisiune, el a declarat că, pentru o țară dependentă de exporturi ca Germania, desfășurările militare ar putea fi „necesare … pentru a ne apăra interesele, de exemplu rutele comerciale libere”.

Mulți au considerat că această afirmație se referă la misiunea nepopulară a Germaniei în Afganistan, deși biroul său a declarat ulterior că se referea la patrulele anti-piraterie din largul coastelor Somaliei.

Mulți s-au întrebat dacă acesta a fost adevăratul motiv al demisiei lui Koehler, uneori cu pielea subțire, criticii speculând că pur și simplu s-a săturat de lipsa de sprijin din partea Angelei Merkel, pentru care demisia sa a reprezentat o rușine.

În politica externă, Köhler a fost lăudat pentru că a încercat să atragă atenția asupra nevoilor Africii. El a devenit al doilea președinte german care s-a adresat parlamentului israelian, declarând în fața Knesset-ului: „Îmi plec capul cu rușine și umilință în fața victimelor” Holocaustului.

Köhler a acordat, de asemenea, atenție relațiilor cu vecinul estic Polonia, făcând din această țară prima destinație externă a celor două mandate ale sale și afirmând că ar dori ca țara să devină un partener la fel de important pentru Germania ca Franța.

ADVERTISEMENT
Tags: