Eugen Stoina, fost procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sibiu, pensionat în 2024, a anunțat pe pagina sa de Facebook că a depus plângere penală împotriva premierului Ilie Bolojan și a ministrului de finanțe, Alexandru Nazare. Stoina a menționat că sesizarea a fost înregistrată pe 30 ianuarie și că este adresată procurorului general, Alex Florența. El îi acuză pe Bolojan și Nazare de abuz în serviciu.
De asemenea, Stoina a solicitat reținerea acestora pentru 24 de ore. „Domnule Procuror General, vă rog să dispuneți reținerea celor doi demnitari și propunerea de arestare preventivă a acestora. Premierul României și Ministrul Finanțelor Publice au luat niște măsuri haotice, care îi afectează pe majoritatea cetățenilor români, în avantajul altor state, fără a avea în vedere nevoile cetățenilor propriului stat”, a scris Eugen Stoina. Până în 2018, Eugen Stoina a fost procuror DNA, dar a fost revocat din funcție, pentru că a condus sub influenţa băuturilor alcoolice şi a produs un accident rutier în Bucureşti.
Eugen Stoina a dat în judecată Ministerul Public-Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Tribunalul Sibiu și Consiliul Național pentru combaterea discriminării, dosarul al cărui obiect este „calcul drepturi salariale” fiind înregistrat la Tribunalul București, conform datelor consultate de FANATIK pe portalul instanțelor de judecată. Stoina a solicitat instanţei să dispună obligarea pârâţilor, ca o consecinţă a discriminării, la plata, începând cu data de 16.10.2018 precum şi pentru viitor a echivalentului diurnei prevăzute de art. 13 alin. 1 lit. a OUG 27/2006, de 2% pe zi din indemnizaţia de încadrare brută lunară, drept acordat în favoarea procurorilor numiţi în cadrul Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, sume actualizate cu indicele de inflaţie şi cu dobânda legală penalizatoare.
În motivare, a arătat că are calitatea de procuror şi, la data de 16.10.2018, avea gradul profesional aferent Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi o vechime efectivă în funcţia de procuror mai mare de 18 ani, astfel încât sunt îndeplinite condiţiile menţionate în decizia din 2023, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în procedura dezlegării unor chestiuni de drept. În speță, reținând că Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie și Justiție, în calitate de ordonator principal de credite, este cel care virează către ordonatorul terţiar de credit, Parchetul de pe lângă Tribunalul Sibiu, a sumelor necesare plăţii diferenţei dintre indemnizaţia de încadrare plătită şi cea recalculată cu includerea unui procent de 2% din aceasta, instanța a reținut că acesta are calitate procesuală pasivă în prezenta cauză.
Instanța a menționat că, în speţă, prin acţiunea introductivă, reclamantul Eugen Stoina a solicitat recalcularea indemnizaţiei de încadrare şi plata diferenţelor aferente, alături de accesorii, începând cu data de 16.10.2018. Aşadar, dreptul la acţiune s-a născut la momentul în care reclamantul a încasat indemnizaţiile de încadrare, pretins calculate eronat, iar de la acea dată a început să curgă termenul de 3 ani prevăzut de art. 268 alin. (1) lit. c) Codul muncii.Or, prin aplicarea art. 268 alin. (1) lit. c) Codul muncii, rezultă că pretenţiile reclamantului anterioare datei de 31.01.2020 sunt prescrise, acţiunea fiind înregistrată cu depăşirea termenului de 3 ani. Prin urmare, instanţa a menționat că urmează să admită excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune, invocate de pârât, cu consecinţa respingerii pretenţiilor anterioare datei de 31.01.2020 ca fiind prescrise.
În dosar se arată că o discriminare salarială faţă de salarizarea procurorilor care îşi desfăşurau activitatea în cadrul Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie poate fi invocată doar pentru perioada în care au fost în vigoare dispoziţiile care confereau anumite drepturi salariale personalului secţiei menţionate, respectiv 16.10.2018-14.03.2022. În dosar se mai menționează că solicitarea reclamantului Eugen Stoina de recalculare şi plată a indemnizaţiei de încadrare şi pentru viitor, după data desfiinţării Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, este neîntemeiată, neputând fi admise pretenţii pentru perioada ulterioară ieşirii din vigoare a legii care a conferit drepturile salariale faţă de care este invocată nerespectarea principiului egalităţii salariale.
În consecinţă, prin raportare şi la soluţia asupra excepţiei prescripţiei dreptului material la acţiune, analiza existenţei unei situaţii de discriminare salarială se va realiza pentru perioada 01.02.2020-14.03.2022. Instanța a specificat că procurorii din cadrul Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, deși numiţi în funcție, iar nu detaşaţi sau delegați, beneficiază de o majorare a indemnizației de încadrare care este echivalentul diurnei în cuantum de 2% din indemnizaţia de încadrare brută lunară, doar în beneficiul magistraţilor delegați sau detaşaţi în altă localitate decât cea de domiciliu.
Instanța a reținut că această sumă nu reprezintă o veritabilă diurnă, în sensul dispozițiilor O.U.G. nr. 27/2006, ci reprezintă o majorare salarială, un drept salarial acordat doar acestei categorii profesionale, respectiv procurorii care își desfășoară activitatea în cadrul acestei instanțe, deși atât procurorii din cadrul S.I.I.J., cât și reclamantul sunt magistrați numiți în condițiile legii. Totodată, instanța a reținut că termenul „diurnă” este definit ca fiind indemnizația plătită unui angajat pentru acoperirea cheltuielilor de deplasare în altă localitate în interes de serviciu.
Instanța a constatat că, în cazul procurorilor din cadrul SIIJ, spre deosebire de magistrații delegați sau detașați, în condițiile legii, aceste drepturi bănești sunt incluse în indemnizația de încadrare, drepturi bănești de care beneficiază doar această categorie profesională, nefiind deci acordate cu titlul de diurnă propriu-zisă, precum în cazul magistraților delegați sau detașați, legiuitorul făcând trimitere la art. 13 alin. 1 lit. a din O.U.G. nr. 27/2006 exclusiv pentru a stabili cuantumul acestor drepturi bănești, drepturi bănești care, așa cum s-a arătat anterior, sunt incluse în indemnizația de încadrare, se arată în dosarul consultat de FANATIK.
Instanţa a menționat că urmează să admită în parte cererea şi să oblige pârâţii la plata către reclamant a despăgubirilor constând în diferenţele dintre indemnizaţia de încadrare brută lunară recalculată cu includerea diurnei în cuantum de 2% din indemnizaţia de încadrare brută lunară şi indemnizaţia de încadrare brută lunară efectiv încasată de reclamant, pentru perioada 31.01.2020-14.03.2022, actualizate cu indicele de inflaţie de la data plăţii efective, precum şi la plata dobânzii legale penalizatoare aferente, calculate de la data scadenţei fiecărui drept salarial până la data plăţii efective, respingând în rest cererea ca neîntemeiată. Actualizarea diferenţelor cu indicele de inflaţie este impusă de faptul că, urmare a abaterii de la principiile nediscriminării şi egalităţii, reclamantul a fost lipsit de anumite sume de bani, iar acestea, cu trecerea timpului, au suferit modificări ale puterii de cumpărare. Or, actualizarea cu indicele de inflaţie are ca obiect tocmai menţinerea puterii de cumpărare a sumelor de bani cuvenite reclamantului.
De asemenea, din moment ce, potrivit Legii-cadru nr. 153/2017, plata salariului se face lunar, dobânda legală penalizatoare va fi calculată asupra diferenţei cuvenite pentru fiecare lună, de la data scadenţei fiecărui drept salarial lunar până la data plăţii efective. Pe 10 octombrie 2024, Tribunalul București a dispus obligarea pârâţilor să recalculeze şi să plătească reclamantului Eugen Stoina, pentru perioada 31.01.2020-14.03.2022, diferențele de drepturi salariale dintre cele stabilite prin includerea unui procent de 2% pe zi din indemnizația de încadrare brută lunară şi cele plătite efectiv, sume actualizate cu indicele de inflaţie la data plăţii şi la care se adaugă dobânda legală penalizatoare, calculată de la data scadenței fiecărui drept salarial lunar şi până la data plăţii efective. Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a formulat apel, iar dosarul a ajuns la Curtea de Apel București, următorul termen fiind programat pe 24 februarie 2026.