Au fost sau sunt fotbaliști celebri, dar pe lângă calitățile incontestabile dovedite de atâtea ori pe dreptunghiul verde au avut și o mare patimă de care nu au putut scăpa sau au scăpat foarte greu: fumatul. Lista celor care au fost surprinși nu o dată în postaze fără putință de a fi tăgăduit viciul lor, este destul de cuprinzătoare și pe ea se află nume uriașe din sportul rege, plecând de la marele Diego Maradona și terminând în zilele noastre cu un Wayne Rooney, Mesut Ozil sau Mario Balotelli.
Și jucătorii români pot intra în număr mare pe acest sinoptic al fumătorilor înrăiți, iar recenta tragedie petrecută în fotbalul nostru, trecerea în neființă a celui care a fost cel mai mare jucător al Craiovei, Ilie Balaci, nu face decât să întărească această idee. Minunea blondă a Băniei a fost un fumător inveterat, care singur recunoștea că nu poate sta fără țigară nici câteva minute și despre care gurile rele susțin că ajunsese o normă ucigătoare de aproape sau chiar trei pachete pe zi.
În afara lui Ilie Balaci și alte nume importante din peisajul nostru fotbalistic sunt cunoscute ca având patima țigărilor, iar unul dintre ei, talentatul dar capriciosul Denis Alibec a ajuns chiar la a stârni mânia patronului Gigi Becali pe vremea când atacantul îmbrăca tricoul FCSB. Dar până la Alibec să nu îi uităm pe fostul căpitan al echipei naționale, Cristi Chivu, pe colegul său de generație Adrian Mutu, pe fostul rapidist Marius Constantin, Bogdan Lobonț.
Recordmanul celor care sunt în activitate, după spusele altui fumător fără leac, Mister Cornel Dinu, ar fi fundașul lui Ludogoreț, Cosmin Moți, care nedoritul egalează record de trei pachete al lui Ilie Balaci. Și dacă tot am pomenit din nou de Balaci nu ar fi drept să nu amintim de un alt jucător de geniu al anilor 70 ai secoului trecut în România, regretatul Nicolae Dobrin, iar lângă el îl putem așeza pe colegul de generație, și el plecat dintre noi, Florea Dumitrache, zis Mopsul.
Trecând la nivel internațional primii pe listă sunt Diego Maradona, care și acum este cu nelipsitul trabuc în colțul gurii și Pele alb cum a fost supranumit olandezul Johan Cruyff, care a plătit cu viața acest viciu, murind de cancer pulmonar. Asta deși primise un sever avertisment de la viață când a fost nevoit în 1991 să suporte o operație de bypas pe cord. „Fotbalul mi-a dat totul în viaţă, fumatul era aproape să-mi ia totul”- spunea Cruyff, care o perioadă nu a mai fumat, dar nu a rezistat și a luat-o de la capăt până a murit la 68 de ani.
Cruyff fuma o țigară ca jucător chiar în pauza între reprize a unui meci, acest viciu avându-l încă de la vârsta de 15 ani. Și brazilianul Socrates sau fostul coleg al lui Gică Hagi la Real Madrid, croatul Robert Prosinecki nu se mulțumeau cu o țigară ocazional, norma lor fiind de două pachete zilnic. Despre campionii mondiali cu Franța în 1998, Fabien Barthez și Laurent Blanc, fostul jucător de la Manchester United, Paul Scholes, alături de care au jucat cei doi câțiva ani, spune că îi găsea în vestiar înainte de antrenament fumând, iar fumul era gros să îl tai cu cuțitul.
Curios este că un tehnician exigent cum a fost scoțianul Alex Ferguson timp de 27 de ani în vestiarului lui Manchester United, tolera fumatul, spunând că nu îi suportă pe alcoolici. Mulți dintre jucătorii lui United sufereau de acest viciu, printre ei afându-se și Wayne Rooney sau bulgarul Dimitar Berbatov, fără ca Sir Alex să îi pună la punct.
Și fostul Balon de Aur, francezul Zinedine Zidane a stârnit în 2006, la semifinala cu Portugalia, de la turneul final al CM din Germania un scandal uriaș, pentru că a fost prins pe camere fumând chiar înainte de meci. Și Zidane tocmai participase nu cu mult timp în urmă la o campanie împotriva fumatului în lumea balonului rotund. Polemica a fost mare și Zizou a explicat gestul său prin faptul că exista o stare prea mare de încordare înainte de meci și a așa a simțit el că trebuie să se liniștească.
La polul opus se situează ca atitudine portughezul Jose Mourinho, care nu acceptă să aibă jucători care fumează sub comanda sa. Ashley Cole a fost de multe ori surprins în vacanțe trăgând din țigară, dar după venirea lui Mourinho a tăiat țigările din program. Nu la fel de norocos a fost compatriotul tehnicianului lusitan Fabio Coentrao pe vremea când era la Real Madrid. A fost surprins de camere fumând de ziua lui la un restaurant și pentru aceasta a ajuns pe banca de rezerve.
Internaționalul englez Jack Wilshere, care în vara lui 2018 a plecat de la Arsenal la West Ham United, e și el un împătimit al fumatului și a fost surprins într-o ipostază deloc favorabilă, cu țigara în colțul gurii în timp ce se afla în piscină. Acest lucru se întâmpla cu Arsene Wenger antrenor la Arsenal și francezul a fost foarte deranjat de derapajul elevului său. „Poţi să-ţi strici sănătatea acasă. Poţi să fumezi acasă, poţi să bei acasă şi nimeni nu te vede. Dar când ieşi în societate, îţi strici şi reputaţia. Societatea engleză este foarte sensibilă la fumat, mult mai mult decât în Franţa şi în sudul Europei”– a spus el.
Există și jucători care fac din fumat un fel de moft. Cât e el de ciudat și de multe prostii a făcut la viața sa, italianul Mario Balotelli spune că niciodată nu depășește cinci țigări într-o zi, deși pe vremea când era la Manchester City Roberto Mancini s-a luptat să îl convingă să renunțe de tot. Și francezul Jeremy Mathieu, acum la Sporting Lisabona, spune cp fumează când și când, nu o face zilnic și nu o consideră un hobby.
Să nu uităm că nu numai jucătorii, dar și antrenorii sunt stăpâniți la fel de mult de acest viciu. Italianul Carlo Ancelotti a fost văzut des cu țigara în gură stând pe bancă, iar acum are un rival serios la acest capitol, pe compatriotul său Maurizio Sarri, care pur și simplu sudează țigările una după alta. Despre Sarri se spune că mai bine îi iei mâncarea din față, dar nu țigările, norma sa zilnică fiind de minim 40 de țigări.