Foto. Le cade Senatul în cap, dar aleșii cheltuiesc un million de euro pe grădini

Palatul Parlamentului, care adăpostește Camera Deputaților și Senatul, se degradează constant sub ochii parlamentarilor, dar conducerile celor două Camere se fac că nu observă pe motiv că nu sunt bani. În schimb, Senatul României a alocat 1 milion de euro pentru proiectul ,,Grădinile Senatului – Memorial Uranus”.

Palatul Parlamentului, obiectiv de patrimoniu lăsat să se degradeze

Palatul Parlamentului, care adăpostește Camera Deputaților și Senatul, este unul dintre obiectivele de patrimoniu care nu se bucură de prea multă atenție și grijă din partea aleșilor neamului. În timp ce românii se fălesc peste tot pe unde pot cu faptul că țara noastră deține cea mai mare clădire din lume, după Pentagon, deputații și senatorii închid ochii la neajunsurile din Casa Poporului.

Clădirea se degradează constant sub ochii parlamentarilor, dar conducerile celor două Camere se fac că nu observă. ”Greaua moștenire” a reparațiilor care se impun cu celeritate este plasată de la o legislatură la alta, în speranța că se vor găsi bani și că vor veni unii mai interesați să conserve mai bine clădirea de patrimoniu. Nu se întâmplă deloc așa începând cu anul 2006. 

Tavanul foaierului Senatului stă să cadă în dreptul unui stâlp de susținere. Pe lângă elementele de design care împodobesc coloana și care stau să pice în capul celor care trec prin zonă, și tencuiala pur și simplu s-a desprins pe o suprafață destul de mare. Problema nu este una deloc nouă, lucru care se poate observa cu ochiul liber, după tonurile de maro ale tencuielii puternic scorojite până la glet.

Digi24.ro

Misterul unei crime a fost elucidat după 56 de ani. Cum s-a dat de gol autorul care nu a fost niciodată suspect în caz

Muncitorii răzleți din Palatul Parlamentului spun că știu despre degradarea din acea zonă care deservește una dintre căile de acces către balcoanele sălii de plen, dar că niciunul dintre șefii lor nu le-au propus să o remedieze. Nici măcar în perioada celor două stări de urgență de anul trecut când nu era nimeni în zonă.

Aceștia povestesc că mereu li s-a transmis că nu sunt bani de reparații în plus față de cele curente. Tot lucrătorii mărturisesc că nu ar fi vorba de niciun fel de țeavă spartă din tavan, după cum le-au spus șefii lor, pentru că în respectivul perimetru nu trec conducte. Mai mult, conductele cu probleme ar fi inundat tavanul, pe când în acest caz este afectat capătul unui pilon de susținere.

Cel mai probabil este vorba despre o eroare de proiectare sau, în cel mai fericit caz, de una de execuție. Estimativ, reparația din foaier nu ar presupune niște costuri colosale, ci mai repede foarte multă migală pe care o presupune păstrarea elementelor de decor. 

Dealul Uranus a luat fața reparațiilor  

Senatul României anunța, anul trecut, în plină pandemie că a demarat lucrările la ,,Grădinile Senatului – Memorial Uranus”.

Digisport.ro

FOTO Ilie Năstase a apărut de mână cu ”cea mai frumoasă femeie din lume”: ”I-a luat trei ani”

Pentru acest proiect de amploare, după cum l-a numit fostul președinte interimar al Senatului de la acea vreme, senatorul PSD, Robert Cazanciuc, care privește reamenajarea grădinilor instituției pentru a deveni spațiu public s-a pus la bătaie un milion de euro.

,,Demarăm, la Senat, un proiect de investiții prin care încercăm să aducem în memoria celor de azi ceea ce a fost odată Dealul Uranus, într-o interpretare inedită, mai exact vom reface străzile de altădată cu ajutorul pomilor și florilor. Fiecărei case din acea parte a dealului îi va fi, practic, refăcut conturul prin flori. Nu au fost scoase fundațiile. Pe conturul fiecărei fundații vor fi plantate aceste flori.

Proiectul presupune și o realitate augmentată, adică o să facem o călătorie în timp și atunci când veți intra pe străzile de altădată, astăzi replicate prin flori și vegetație, veți putea intra efectiv pe străzi, așa cum au fost ele altădată, cu ajutorul dispozitivelor 3D. Pe acest deal a fost o biserică, a fost și o fabrică care repara instrumente muzicale. Pe amplasamentul vechii fabrici se vor putea organiza evenimente publice”, anunța Cazanciuc.

Numai că timpul a trecut și, până acum, terenul din fața Senatului a fost doar desțelenit. Gropile din pavajul din fața intrării oficiale au rămas la locul lor și nici nu s-a ivit nicio floare în plus față de anii trecuți, odată cu venirea primăverii, ci doar niște pomișori plantați în toamna lui 2020. 

Responsabilii care nu văd problemele stringente ale clădirii

Organigrama Senatului nu pare deloc prietenoasă cu cei care doresc să afle cine anume se face responsabili pentru deteriorarea clădirii, dar și pentru modul în care sunt cheltuiți banii publici. Site-ul acestei Camere, te invită de-a dreptul la un exercițiu complicat de yoga ocular.

Concret, din regulamentul de funcționare al Senatului rezultă că Direcţia investiţii este cea care trebuie trasă la răspundere pentru dezinteresul manifestat față de degradare. Numai că această Direcție și conducerea sa are în componenţă și un Serviciu de investiţii, și el cu o altă conducere.

Direcţia investiţii are ca atribuţii gestionarea programului de investiţii şi intervenţii la infrastructura de construcţii din administrarea Senatului, asigurarea documentaţiilor tehnice pentru lucrări, inclusiv obţinerea aprobărilor legale, întocmirea documentelor de justificare a cheltuielilor efectuate pentru lucrările de investiţii, organizarea şi funcţionarea Consiliului Tehnico-Economic şi a Consiliului Tehnic de Specialitate, precum şi monitorizarea activității de recepţie preliminară şi finală, până la expirarea perioadei de garanţie a lucrărilor.

Serviciul investiţii centralizează propunerile de lucrări formulate de serviciile Senatului şi întocmeşte lista detaliată cu lucrările de investiţii şi intervenţii asimilate investiţiilor ce trebuie executate cu prioritate, în limita fondurilor aprobate anual prin buget, care se supune spre analiză şi avizare Consiliului Tehnico-Economic şi spre aprobare Biroului permanent. Tot angajații acestuia elaborează caietele de sarcini pentru achiziţiile de documentaţii tehnico-economice de lucrări de natura investiţiilor şi intervenţiilor la infrastructura de construcţii a Senatului, efectuează programarea lucrărilor, colaborează cu Serviciul achiziţii la organizarea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziţii pentru servicii de proiectare, lucrări şi produse de natura bunurilor pentru prima dotare, prevăzute în devizele generale, dar se ocupă și de recepția finală a lucrărilor.

Pe scurt, aceste numeroase servicii și armata lor de angajați cărora nu le sare în ochi degradarea spațiului destinat Senatului se subordonează direct unui dintre cei doi secretari generali adjuncți. Acesta, la rândul său răspunde direct secretarului general, subordonat Biroului Permanent și președintelui de Cameră.  

Cheltuielile Senatului, un alt fel de ecuație cu multe necunoscute 

249.818 mii lei are la dispoziție Senatul de cheltuit pentru anul în curs, potrivit Bugetului de stat. Cu titlul de bunuri și servicii, pentru reparațiile curente sunt prevăzute 1.250 de mii de lei. De asemenea, alte 7.338 de mii de lei sunt prinse în Bugetul Senatului pentru 2021 sub umbrela generică a Titlului de Active nefinanciare, la active fixe.

Din sumele alocate pentru activități finanțate integral din veniturile proprii ale Senatului, la capitolul construcții figurează zero lei ca investiții, în timp ce pentru alte cheltuieli sunt alocate 88 de mii de lei, respectiv 2 mii de lei pentru protocol și reprezentare. Iar sub denumirea generică de ”alte cheltuieli cu bunuri și servicii” sunt trecute restul de 86 de mii de lei disponibile de cheltuit, fără însă să fie precizată destinația acestor bani.  

Nici Camera Deputaților nu stă mai bine cu reparațiile

Camera Deputaților și Centrul Internațional de Conferințe sunt principalii ordonatori de credite ai Palatului Parlamentului. Dacă sălile care pot fi exploatate prin închiriere sunt destul de bine întreținute, nu același lucru se poate spune despre holurile din perimetrul destinat Camerei Deputaților.

Plăcile de marmură imense au început să se desprindă de pe pereți și stau să cadă. Sub ele oricine poate băga fără probleme mâna.

Crăpăturile și fisurile din pereți capătă dimensiuni din ce în ce mai mari după fiecare mic cutremur care se produce.

În bugetul acestei Camere pentru reparațiile curente au fost destinate un credit de angajament în valoare de 5.859 mii de lei și un credit bugetar cu aceeași valoare. La capitolul active nefinanciare fixe, pentru reparații capitale necesare s-au dispus alocarea unor credite de angajament în valoare de 60.278 mii de lei și a unora bugetare de 17.652 mii de lei.   

Parlamentul, în cifre de Cartea Recordurilor 

În urma campaniei de urbanizare, la scurt timp după cutremurul din 1977, şi a prieteniei cu Kim Ir Sen, conducătorul Nord Corean, fostul dictator, Nicolae Ceauşescu, a iniţiat planul de construcție a unui nou centru politico-administrativ, pe zona dealului Uranus.

Această partea înaltă a cornişei Dâmboviţei a fost confirmată de specialişti ca fiind sigură pentru construcţia unor clădiri monumentale. Așadar, începând cu 1980 s-a demolat o suprafaţă reprezentând a cincea parte din Bucureştiul de la acea vreme, respectiv 4,5 km lungime şi 2 km lăţime.

Deşi proiectul iniţial avea 80.000 mp, Casa Poporului are de fapt o suprafaţă desfăşurată de 365.000 mp, cu o lungime de 270 m, o lăţime de 245 m. Înălţimea acesteia de la sol este de 84 m, iar adâncimea e de 16 m sub nivelul solului. Suprafaţa construită la sol măsoară 73.615 mp.

Fosta Casă a Republicii este plasată după Pentagon în Cartea Recordurilor grație dimensiunilor sale, dar și pe locul 3 în lume din punct de vedere al volumului.

Însă rămâne pe primul loc drept cea mai grea şi cea mai scumpă clădire din lume.

1.000.000 mc de marmură, 550.000 tone de ciment, 700.000 de tone de oţel, 2.000.000 de tone de nisip, 1.000 tone de bazalt, 900.000 mc esenţe de lemn, 3.500 tone de cristal, 200.000 de mc de sticlă, 2.800 de candelabre, 220.000 mp de covoare, 3.500 mp de piele, aproape toate românești, au fost folosite pentru construcția sa.

Peste 100.000 de oameni, mulți dintre ei lucrând în trei ture, au contribuit la ridicarea și definitivarea ei. De asemenea, între anii 1984 – 1990, 12.000 de soldaţi au participat la construcţie. La momentul Revoluţiei din 1989, clădirea era terminată în proporţie de 60%. Lucrările au continuat între 1992 – 1996, dar nici până astăzi nu sunt finalizate 100%.

În 1993, printr-o Hotărâre a Camerei Deputaţilor s-a stabilit mutarea activităţii Camerei de la Palatul Patriarhiei în actualul sediu de la fosta Casă a Republicii. În 2005 și Senatul a părăsit fostul Comitet Central și și-a mutat sediul în Palatul Parlamentului.