Obişnuim să descriem anumite locuri sau experienţe din România ca fiind unice. Şi nu suntem departe de adevăr! Ţara noastră deţine multe monumente istorice fără pereche în Europa sau chiar în lume şi tot aici se găsesc specii de plante şi animale pe care nici un alt pământean nu are norocul să le aibă “acasă” la el. Putem astfel să fim mândri, iar tot ce trebuie să facem este să le cunoaştem, să ne bucurăm de ele şi să le protejăm.
– Trandafirul “Gloria Serenity” este o specie nouă, cultivată experimental într-o seră de trandafiri inugurată anul acesta în localitatea Racoviţa, comuna Bucşani, judeţul Dâmboviţa. A fost obţinut în urma unor încrucişări de laborator realizate de specialişti români şi germani.
– În Munţii Ceahlău se află o rezervaţie naturală de larice (Larix decidua). Acest copac este unic în lume, fiind singurul conifer care îşi pierde frunzele pe timp de iarnă, şi este protejat de legile statului ca monument al naturii. Creşte doar pe versantul estic al muntelui, la altitudini de 1.300-1.600 de metri.
– Parcul Naţional al Munţilor Măcin se întinde pe 11.151,85 de hectare, fiind un laborator în aer liber pentru geologi, în care se găsesc nu mai puţin de 27 de specii de plante unice în lume.
– Lacul Ochiul Mare din Rezervaţia Peţea, aflată în Bihor, este singurul loc din lume unde creşte nufărul termal, care este acum în pericol de dispariţie. Roşioara lui Racoviţă (un peşte – n.r.) şi melcul termal, alte două specii unice în lume, dar care au dispărut din această rezervaţie, mai supravieţuiesc acum doar în acvariile Muzeului Ţării Crişurilor din Oradea, unde specialiştii au reuşit să le salveze şi să le înmulţească.
– Garofiţa Pietrei Craiului a fost descoperită de doi botanişti transilvăneni în urmă cu aproximativ 150 de ani pe crestele prăpăstioase ale Pietrei Craiului, singurul loc din lume unde se găseşte. Creşte pe culmea vestică a masivului, dinspre Valea Dâmboviţei, la limita dintre etajele subalpin şi alpin.
– Cunoscută pentru sutele de cai care aleargă liberi prin pădure şi pe izlazuri, pădurea Letea este considerată unică în Europa datorită lianelor elene care cresc aici, în sălbăticie.
– Având zidurile exterioare acoperite în întregime, în secolele al XV-lea şi al XVI-lea, cu picturi inspirate din arta bizantină, cele opt biserici din nordul Moldovei (Arbore, Humor, Moldoviţa, Pătrăuţi, Probota, Suceava, Suceviţa, Voroneţ) sunt unice în Europa. Au fost incluse în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO în 1993.
– Sighişoara, singura cetate medievală locuită din Europa, a fost atestată documentar, pentru prima oară, în 1298.
– Muzeul Aurului este singurul din Europa şi unul din cele trei din întreaga lume. Acesta se află la Brad, jud. Hunedoara, iar în colecţia sa se găsescu cele mai valoroase 18 kilograme de aur din lume, toate piesele fiind scoase la lumină de mineri în urmă cu mulţi ani.
– Cimitirul Vesel din Săpânţa este unicul de acest tip din lume, iar povestea sa a început în 1935, când cioplitorul în lemn Stan Ioan Pătraş a început să scrie mici epitafuri pe crucile pe care le realiza. Versurile de pe fiecare cruce descriu viaţa defunctului într-un mod amuzat.
– Maramureşul se poate lăuda şi cu cea mai înaltă biserică de lemn din lume. Este vorba despre Mănăstirea Săpânţa-Peri, din localitatea Săpânţa, care are 75 de metri înălţime.
– Singurul papirus din Europa, datat din secolul IV î.Hr., a fost descoperit în anul 1959, la Mangalia, într-un sarcofag ce a fost scos la lumină odată cu demararea construcţiilor pentru stadionul din oraş. Pe unul din capacele sarcofagului au fost găsite două coroane de frunze de laur din bronz aurit, dovedind că defunctul care fusese depus acolo era cetăţean de vază al Callatisului. Printre resturile scheletului se afla papirusul, apreciat ca o piesă deosebit de rară, unică în Europa. Acesta se află în muzeul din Mangalia.
– Delta Dunării este unica din lume declarată în întregime rezervaţie a biosferei şi cea mai mare rezervaţie de teritoriu mlăştinos din Europa, acoperind o suprafaţă de 2.681 km². Tot aici este şi cea mai bogată faună ornitologică de pe continent, cu mai mult de 300 de specii, printre care şi colonii unice de pelicani. În plus, rezervaţia geologică Agighiol din Delta Dunării este singura rezervaţie de fosile marine din Europa.
– Scrierea cea mai veche din lume a fost descoperită pe tăbliţe găsite în România, aproape de Sibiu. Datate cu 5.500 de ani înaintea erei noastre, tăbliţele de la Tărtăria conţin semne care se regăsesc în alfabetele fenician, etrusc şi grec.
– Singurul Muzeu cu sculpturi din fân din lume se află la câţiva kilometri de Cluj-Napoca, în satul Vlaha. Proprietarul acestuia este artistului Erno Bartha, care şi-a expus lucrările în propria curte.
– Lacul Albastru, singurul din lume care îşi schimbă culoarea în funcţie de lumină, se află la doar 45 de minute de oraşul Baia Sprie, în Maramureş. Datorită solubilizării compuşilor sulfuroşi, apa are uneori reflexe de smarald, iar alteori, nuanţe de albastru sau turcoaz.
– Cel mai mare gheţar subteran din România, unic în Europa din pricina volumului de gheaţă, se află de mai bine de 4.000 de ani în Peştera Scărişoara.
– În 1986, în timpul excavaţiilor pentru un puţ minier, în apropiere de Mangalia, judeţul Constanţa, a fost descoperită o peşteră lungă de 200 de metri, numită Peştera Movile. Aici, aerul nu era respirabil, fiind otrăvit cu hidrogen sulfurat şi dioxid de carbon, gaze nocive vieţii în mod normal. Cu toate acestea, s-au găsit numeroase vieţuitoare nevertebrate, multe aparţinând unor specii necunoscute până atunci. Practic, Peştera Movile adăposteşte un adevărat ecosistem subteran care nu depinde de energia solară sau de atmosfera exterioară. Este un caz unic pe Terra.
– Picturile rupestre vechi de peste 30.000 de ani descoperite în Peştera Coliboaia, jud. Bihor, sunt considerate primele manifestări artistice ale omului şi cele mai vechi din lume. Picturile de la Coliboaia sunt cele mai vechi din lume.
– Peştera cu Oase din apropiere de Anina, judeţul Caraş-Severin, a devenit faimoasă în întreaga lume în urmă cu mai bine de 10 ani, când au fost descoperite aici cele mai vechi rămăşiţe din Europa ale omului modern. Fosilele, provenind de la trei indivizi, au o vechime de 35.000-40.500 de ani.
– Monument unic al naturii în Europa, Lacul Ursu, cel mai mare lac sărat şi helioterm din Europa, are o suprafaţă de 40.235 m², o circumferinţă de 1.180 m şi o adâncime maximă ce depăşeşte 18 m. S-a format în urma unor evenimente geologice, meteorologice şi hidrologice petrecute în perioada 1875-1880, prin dizolvarea treptată a masivului de sare de către apele a două pâraie (Auriu şi Criş-Topliţa), urmată de surparea terenului.
– Singura pădure de castani comestibili din Europa se află în apropiere de Tismana, jud. Gorj, şi se întinde pe aproximativ 60 de kilometri.
– Unic în lume, Lacul Meledic din judeţul Buzău are un hectar de luciu de apă dulce, în ciuda faptului că este aşezat pe un masiv de sare. În subteranul acestuia se află Peştera Şase Iezi, cea mai lungă peşteră de sare din lume.
– Galbenul de Fofeldea se regăseşte pe biserica din localitatea cu acelaşi nume din judeţul Sibiu. Lăcaşul de cult încă mai păstrează celebrele picturi ale fraţilor Grecu din Săsăuş, care i-au dat lăcaşului de cult frumuseţe inegalabilă şi l-au plasat în rândul monumentelor istorice de clasă A. Picturile finalizate în 1814, în stilul bizantin, păstrează ambianţa specifică perioadei şi au intrat în vizorul forurilor internaţionale datorită nuanţei unice. Galbenul de Fofeldea este atât de… special, încât autorităţile au acum probleme în a restaura lăcaşul, pentru că nici un alt pictor nu a reuşit să reproducă această culoare…
– Mănăstirea Voroneţ, aflată în Suceava, la 5 kilometri de Gura Humorului, a fost ctitorită de Ştefan cel Mare în anul 1488 şi este celebră pentru albastrul de Voroneţ, considerat de specialişti unic în lume şi la fel de cunoscut ca roşul lui Rubens sau verdele lui Veronese.
– Lacul Sfânta Ana, aflat în apropiere de Băile Tuşnad, în judeţul Harghita, este singurul lac vulcanic din Europa.
Sursă: libertatea.ro