Franța a anunțat că își mărește arsenalul nuclear: cum este văzut discursul lui Emmanuel Macron. De ce România nu este „în prima linie” de discuții

Luni, Emmanuel Macron a anunțat că Franța își va mări dimensiunea arsenalului nuclear pentru prima dată în ultimele decenii și va intensifica semnificativ cooperarea în domeniul armelor nucleare cu opt aliați europeni. Cum poate fi interpretat discursul său, în contextul geopolitic actual, și ce spun analiștii politici despre faptul că România nu s-a aflat „în prima linie” când vine vorba de colaborare.

Emmanuel Macron vrea mai multe focoase nucleare

Liderii europeni nu sunt convinși că SUA își vor menține angajamentele cu privire la apărarea continentului, astfel că președintele francez, Emmanuel Macron, a declarat, luni, de la baza de submarine nucleare Ile Longue din Bretania că Franța își va mări arsenalul nuclear. Liderul de la Elysee susține că este vorba despre un plan de „descurajare anticipată”, iar „următorii 50 de ani vor fi o eră a armelor nucleare”. În același timp, el a punctat faptul că nu va comunica cifrele cu privire la numărul focoaselor.

„Trebuie să ne consolidăm descurajarea nucleară în fața amenințărilor combinate și trebuie să ne gândim strategia de descurajare în profunzimea continentului european, cu deplina respectare a suveranității noastre, cu punerea în aplicare progresivă a ceea ce aș numi o descurajare avansată. Trăim în prezent, în plan geopolitic, o perioadă de revoltă plină de provocări și compatrioții noștri sunt deplin conștienți de asta. Această perioadă justifică o înăsprire a modelului nostru”, a declarat Macron în cadrul discursului de la baza de pe Ile Longue.

De asemenea, liderul francez a menționat că Franța trebuie acum „să ia în considerare și strategia noastră de descurajare în profunzimea continentului european, cu respect deplin pentru suveranitatea noastră”. Discuțiile privind cooperarea consolidată au început deja cu Regatul Unit, Germania, Polonia, Olanda, Belgia, Grecia, Suedia și Danemarca, a adăugat el.

Digi24.ro

Cum răspunde Moscova la întrebarea dacă va ajuta militar Teheranul

„Este esențial ca adversarii noștri să nu poată nici măcar să întrezărească posibilitatea de a lovi Franța fără certitudinea de a suferi pagube de pe urma cărora nu și-ar putea reveni”, a declarat Macron, potrivit The Guardian.

Digisport.ro

Gestul neașteptat al iraniencelor în Australia: ”Regimul le-a obligat”. Imaginile au făcut înconjurul lumii

Macron a declarat că cele opt țări europene ar putea participa la exerciții cu capacitatea nucleară și ar putea găzdui baze aeriene unde ar putea fi staționate bombardierele nucleare ale Franței, „astfel să complice calculele adversarilor noștri”, conform BBC.

Cum văd experții discursul lui Emmanuel Macron

În acest context, FANATIK a cerut opinia analistului de politică externă Ștefan Popescu. Acesta a subliniat faptul că foarte multe state vorbesc despre necesitatea capacității de descurajare și întărirea capacităților militare, fiind într-o cursă pentru modernizarea, ori pentru creșterea numărului de focoase.

„Europa se află într-o situație particular vulnerabilă în condițiile incertitudinii angajamentului american în securitatea europeană și în aceste condiții, Franța, sigur, neavând arsenalul american și capacitățile strategice americane, dar fiind o putere nucleară și strategică completă și autonomă, poate reprezenta baza de plecare pentru crearea unei umbrele nucleare europene. Și din acest punct de vedere, cred că contextul favorizează și chiar potențează intervenția, discursul președintelui Emmanuel Macron”, a declarat analistul politic.

Întrebat dacă acest discurs ar putea, în același timp, să fie interpretat ca pe o amenințare, Ștefan Popescu susține că, de fapt, reprezintă o „conștientizare a situației europene, a unei vulnerabilități de care Franța a vorbit în mai multe rânduri”. Cu toate acestea, „extinderea umbrelei nucleare nu va rezolva totul”.

„Există anumite diferențe de viziune profunde și reticente în ce privește cooperarea militar-industrială între Franța și Germania. Și, prin urmare, nu știu dacă Franța este adepta unei Europe autonome din punct de vedere strategic. Germania are un model de autonomie europeană în cadrul ecosistemului american. Deci sunt diferențe care mă împiedică, pentru moment, să văd cum va funcționa umbrela nucleară și din punct de vedere politic, cum va funcționa și din punct de vedere politico-diplomatic și strategic o umbrelă nucleară extinsă la un grup de state care au viziuni diferite”, a mai punctat analistul politic Ștefan Popescu.

Arma nucleară va fi doar în mâinile lui Macron

În același timp, Emmanuel Macron a declarat că nu va lua decizii în colaborare cu nicio altă națiune în ceea ce privește utilizarea armelor nucleare, lucru care stă la baza doctrinei nucleare franceze.

 „Arma nucleară va rămâne în mâinile Franței. Numai președintele francez va dispune de codurile necesare activării, dar se existe o aviație germană, de exemplu, capabilă să poarte bombele nucleare franceze în cazul în care se ajunge la o situație limită”, a adăugat expertul în politică externă Ștefan Popescu. „Descurajarea nucleară nu se mutualizează, nu se împarte cu alții”, a mai adăugat Ștefan Popescu.

România nu se află printre primele țări cu care Macron vrea să discute

În acest context, analistul de politică externă a subliniat că faptul că România nu s-a numărat în grupul de state principal în aceste discuții este un semn că Parisul nu consideră țara noastră ca fiind un partener important.

„Adică vedeți foarte bine faptul că Polonia, care are o relație mult mai robustă cu Statele Unite ale Americii, este în acest grup de state, iar România nu creează o anumită ierarhizare în ce privește angajamentul Franței în regiune. Aici nu este vorba să ne gândim neapărat la situații limită, sau trebuie să privim această chestiune ca o chestiune politică, de strângere a legăturilor cu Franța, de cooperare politică, de cooperare militar-industrială, de dialog strategic, iar pentru moment România nu este în prima linie. Nu îmi dau seama încă,  având în vedere că nici în ce privește situația din Iran, România nu a fost printre țările cele mai percutante care și-au anunțat susținerea pentru coaliția americano-israeliană”, a punctat expertul Ștefan Popescu pentru FANATIK.