Franța caută uraniu în stepele Mongoliei. Diplomația iurtei a lui Macron în această țară izolată, dar plină de resurse strategice

La întoarcerea de la summit-ul G7 din Japonia, președintele Franței, Emmanuel Macron, a făcut o vizită în Mongolia unde a promovat un parteneriat axat pe energie, în special prin exploatarea resurselor de uraniu din această țară fără ieșire la mare, situată între China și Rusia, care atrage din ce în ce mai mult interesul Occidentului.

Ucraina, în deschidere

Resursele naturale limitate, ecologia, energia nucleară, democrația, războiul din Ucraina, democrația au fost tot atâtea subiecte abordate de Emmanuel Macron și omologul său mongol, Ukhnaagiin Khürelsükh. De la începutul invaziei rusești în Ucraina, în februarie 2022, Franța și-a intensificat eforturile diplomatice cu țările care nu au condamnat în mod clar războiul început de Vladimir Putin în țara vecină. Deocamdată, Mongolia nu a condamnat oficial agresiunea Rusiei față de Ucraina.

Vizita de stat a lui Emmanuel Macron în Mongolia, scurtă dar simbolică, se înscrie în acest context. Alături de președintele mongol Emmanuel Macron a declarat că ”împărtășește” ”determinarea de a sprijini un stat agresat” și ”obiectivul său de a reveni la pace pe continentul european, în conformitate cu dreptul internaţional”.

El a lăudat, de asemenea, contribuția capitalei mongole, Ulan Bator,  la „sistemul multilateral pe care se bazează securitatea internațională”, deși declarația lui Ukhnaagiin Khürelsükh în fața presei a fost o pledoarie vagă pentru ”menținerea păcii și securității în lume”. Dar Ucraina nu a fost singurul obiectiv al acestei scurte vizite. Franța urmărește, de asemenea, să consolideze legăturile bilaterale în domeniul energiei.

Digi24.ro

„UE și-a pierdut mințile. Este un gest sinucigaș”. Moscova despre ajutorul european acordat Ucrainei

Strategia „vecinilor terți”

Vizita de duminică a lui Macron în Mongolia are o importanță geostrategică majoră pentru ambele țări. Subsolurile din Mongolia ascund o abundență de resurse naturale (cărbune, cupru, aur, zinc, pământuri rare și multe alte minerale), dar este blocată între două națiuni influente: Rusia la nord și China la sud.

Prin urmare, Mongolia rămâne puternic dependentă de vecinii săi, 86% din exporturile sale (în principal cărbune) ajungând în China în 2022, ceea ce a determinat Mongolia să pună în aplicare o strategie a „vecinilor terți” pentru a atenua constrângerile impuse de vecinii săi direcți. Interesul Franței constă în diversificarea surselor de aprovizionare cu energie și cu așa numitele pământuri rare, în susținerea democrației într-o regiune dominată de regimuri autoritare și în menținerea relațiilor diplomatice cu țările care au ales o strategie de nealiniere față de agresiunea rusă în Ucraina.

Pentru a atinge aceste obiective, compania franceză Orano a creat o societate mixtă cu compania mongolă Mon-Atom, la care deține o participație de 66%. Mon-Atom a obținut trei licențe miniere pentru exploatarea zăcămintelor de uraniu. Prin intermediul acestei societăți mixte, guvernul francez urmărește să accelereze asigurarea de noi surse de aprovizionare cu uraniu, ca parte a strategiei sale de reindustrializare ecologică, care se concentrează în principal pe energia nucleară.

O companie criticată

Macron a dat asigurări că proiectul va respecta ”cele mai bune standarde în materie de mediu și sociale”, în timp ce compania este adesea criticată de mișcările ecologiste. Și nu numai: în 2018, activitățile companiei Orano în Mongolia au făcut obiectul unei anchete a parchetului financiar francez, sub suspiciunea de corupție. ”Parteneriatul cu Orano este un element structurant”, ”el va permite, prin urmare, extragerea unor metale critice extrem de importante”, a adăugat Macron, evocând căutarea de „suveranitate energetică” pentru Franța.

Digisport.ro

Răsturnare de situație în cazul Simonei Halep

În plus, Franța speră, de asemenea, să sprijine strategia de decarbonizare a Mongoliei. În prezent, Mongolia se bazează în mare măsură pe cărbune pentru aproape 90% din producția sa de energie. Cu toate acestea, Franța dispune de un know-how recunoscut la nivel internațional în ceea ce privește construcția de centrale nucleare.

În plus, în timpul conferinței de presă comune, Franța și Mongolia și-au reiterat ambiția de a planta câte un miliard de copaci pentru a combate schimbările climatice, care afectează în special stepele mongole. Sprijinirea sectorului energetic și minier din Mongolia reprezintă, de asemenea, o oportunitate pentru Franța de a investi în creșterea economică a țării, în timp ce o treime din populație trăiește sub pragul sărăciei, iar unul dintre punctele slabe ale democrației mongole rămâne corupția.

În prezent, regimul mongol se află pe locul 66 (din 167) în topul celor mai democratice țări din lume, conform Indexului Democrației 2022 realizat de The Economist, cu un clasament comparabil cu cel al României, Muntenegrului și Republicii Moldova. Iar demonstrații și revolte pe scară largă au avut loc în Ulan Bator pe tot parcursul lunii decembrie 2022, în urma unui scandal de corupție care a implicat personalități politice și private care au deturnat cărbune în valoare estimată de 10 miliarde de euro.

Valori democratice, schimburi culturale, Ginghis Han

Pentru a încheia vizita de stat,  Macron și  Khürelsükh au ținut să discute despre aspectele asupra cărora Franța și Mongolia împărtășesc aceeași viziune asupra lumii. În cadrul conferinței de presă comune, liderul mongol a declarat ”angajamentul său ferm de a lucra împreună pentru a menține pacea”, fără a da însă mai multe detalii despre poziția țării sale cu privire la războiul din Ucraina, scrie Euractiv.

Khürelsükh a vorbit apoi despre dorința sa de a dezvolta o  ”diplomație feministă”, susținută de Macron. Acesta din urmă a reamintit că Franța și Mongolia sunt două democrații în care ”pedeapsa cu moartea” a fost abolită. Apoi, au fost anunțate schimburi culturale consolidate: în primul rând, schimburile academice bilaterale vor fi extinse, potrivit unei declarații a lui Macron.

În plus, în timpul vizitei sale, liderul de la Elysee a vizitat Muzeul Ginghis Han, unele dintre obiectele căruia vor fi împrumutate pentru o expoziție la Château des Ducs de Bretagne din Nantes. Pe această temă, și Khürelsükh nu au oferit detalii, dar au folosit istoria marelui han pentru a justifica legăturile puternice de prietenie dintre Franța și Mongolia.

Amândoi au menționat data de 1253, când regele francez Ludovic al IX-lea a trimis emisari la împăratul mongol Ginghis Han. Khürelsükh a mulțumit, de asemenea, Franței pentru că a sprijinit ”candidatura Mongoliei la ONU de îndată ce și-a exprimat dorința de a face acest lucru”, pentru că a fost una dintre primele țări care au ”recunoscut independența” față de Uniunea Sovietică și pentru ”sprijinul său deplin (…) în tranziția democratică (mongolă) inițiată în anii 1990″.