Dragoș și Adrian Pavăl (57 de ani, respectiv 55 de ani) dețin o avere cumulată de 3,4 miliarde dolari, formând cea mai bogată familie din România, potrivit Forbes. În prezent, ei dețin 62 de magazine în aproape toată țara, cu excepția a două județe: Teleorman și Giurgiu. Recent, ei au plătit 3 milioane de euro pentru un teren de 59.000 mp pe care l-au achiziționat de la tatăl antrenorului Patrick Mouratoglou, în apropiere de Vama Giurgiu.
Povestea imperiului Dedeman a început în Bacău, însă cei doi frați nu s-au născut acolo. Dragoș și Adrian Pavăl provin din Bogdănești, județul Suceava, o comună situată într-o zonă idilică, între o pădure și albia râului Moldova. La câteva sute de metri de casa părintească a celor cunoscuți drept ”frații Dedeman” se află Mănăstirea Bogdănești, rezidită în 1994 cu ajutorul oamenilor din sat, pe locul unei foste mănăstiri construite în timpul domniei lui Bogdan I al Moldovei în 1363, ca să slujească drept biserică domnească, dar care a fost distrusă și pustiită de tătari (în 1510 și 1512) și de turcii lui Soliman Magnificul (în 1538).
:format(webp):quality(100)/wp-content/uploads/2024/10/fratii-dedeman-manastirea-bogdanesti.jpg)
Se spune că cei care s-au născut aici nu pot uita niciodată aceste locuri și se întorc aici de câte ori au ocazia. Este și cazul miliardarilor de la Dedeman, care revin în fiecare an, cu toate că au proprietăți în Italia sau Elveția.
„Părinţii şi fraţii noştri sunt cu toţii aici, la Bacău, dar la Bogdăneşti avem veri, unchi sau mătuşi şi ne întoarcem oricând cu mare plăcere. Timpul nu ne permite să stăm mai mult, dar cel puţin o dată pe an tot ajungem acasă”, a povestit Adrian Pavăl, în Adevărul.
Familia Pavăl este una veche și destul de importantă în Bogdănești. Puțină lume știe că ”frații Dedeman” nu sunt doar doi, ci opt. Dragoș, cel mai mare dintre frați, a părăsit casa părintească la 14 ani, însă nu a mers la liceu la Fălticeni, așa cum făceau cam toți tinerii în acea perioadă (Bogdănești este la aproximativ 20 de km de Fălticeni), ci mai departe, la Iași.
Decizia tânărului a pus într-o oarecare dificultate resursele familiei, pentru că părinților le-a fost ceva mai greu să-l întrețină.
„Nici azi nu ştiu ce a fost în capul meu de am plecat atât de departe, mai ales că părinţilor le-a fost foarte greu să mă întreţină. Dar poate că aşa a fost să fie, să-mi iau viaţa în mâini de la 14 ani”, a povestit Dragoș Pavăl, potrivit sursei citate.
:format(webp):quality(100)/wp-content/uploads/2024/10/casa-dedeman.jpg)
Plecarea de acasă nu l-a scutit pe actualul director al companiei Dedeman de munca din gospodărie. În fiecare vacanță, el se întorcea acasă și își ajuta părinții, de dimineață până seara.
„Părinţii mei sunt oameni simpli, de la ţară. Chiar dacă nu au făcut şcoli înalte, au o înţelepciune a lor. Norocul nostru a fost să avem părinţi înţelepţi, care ne-au educat şi ne-au format astfel încât să înţelegem că fără muncă nu poţi obţine niciodată nimic. Originea modestă n-a fost niciodată o povară, din contră, m-a ajutat enorm”, a mai povestit Dragoș Pavăl, potrivit sursei citate.
După ce a terminat liceul, cel mai mare dintre frații Pavăl a intrat la Facultatea de Matematică din Iași, secția de informatică. În 1991, Dragoș Pavăl a terminat facultatea și a primit o repartiție la fabrica de confecții de la Bacău ca inginer IT, pe un salariu foarte mic.
În 1992, Dragoș Pavăl a împrumutat de la socri o sumă mică de bani și o Dacie Break și l-a chemat pe fratele lui de la Iași. Prima afacere a constat în cumpărarea unor produse rusești de la bazarurile din Iași și revânzarea lor la Craiova, la preț dublu.
Compania Dedeman a luat naștere într-un spațiu de 16 mp, închiriat.
„Îmi pregătisem nişte denumiri, dar erau deja luate. Cei de la registru mi-au spus să mă gândesc repede la ceva, să-mi pun numele, orice. Nu prea îmi plăcea treaba asta cu numele, dar stând acolo, la coadă, am încercat să compun ceva. Eu – Dragoş, soţia – Denise, fratele meu – Adrian. De-de-an. Nu suna bine. M-am gândit la soacră-mea, Margareta, şi am mai pus şi un M. Aşa a ieşit Dedeman”, a mai dezvăluit omul de afaceri.
Comuna suceveană Bogdănești nu i-a dat lumii doar pe ”frații Dedeman”. Printre personalitățile locale care și-au legat numele de acest loc se numără: Ion Solcanu (istoric, fost senator PSD între 1990 și 2008), Flavian Bârgăoanu (episcop-vicar al Bisericii Ortodoxe Române pe Stil Vechi), Stelian Nistor (actor și Suveranul Mare Comandor al Ritului Scoțian Antic și Acceptat din România) sau Sava Bejenariu (fost gazetar) – născuți în Bogdănești.
De asemenea, tatăl lui Spiru Haret a fost șapte ani notar în această comună, iar mama sa își doarme somnul de veci în cimitirul din Bogdănești, după cum constatata scriitorul Alexandru Vlahuță, cu ocazia unei inspecții făcute la școala din sat, în anul 1903.