Fraudă cu vouchere de vacanță. Lungul șir de probleme generate de acest privilegiu al bugetarilor

Poliția a anunțat, miercuri dimineață, că a făcut 24 de percheziții într-un dosar de înșelăciune cu vouchere de vacanță, care ar fi produs un  prejudiciu de circa 1.000.000 de lei, potrivit Agerpres.

Este primul caz de o asemenea amploare în ceea ce privește fraudele cu voucherele de vacanță de care beneficiază angajații din sectorul bugetar.

Posibilitatea fraudelor este ultima dintr-un șir de probleme pe care le ridică subvenționarea turismului prin intermediul voucherelor de vacanță.

O rețea extinsă de înșelăciune

În comunicatul poliției se spune că dosarul de înșelăciune a fost deschis pe baza unor indicii că reprezentanţii unor firme de turism din judeţul Mureş ar fi atestat, în mod fictiv, prestarea unor servicii de cazare şi masă pentru beneficiari de carduri/vouchere de vacanţă, pentru care ar fi plătit 60% din valoare.

Digi24.ro

„Ne-au păcălit, jos pălăria!” Cu câteva ore înainte de explozia pagerelor, Hezbollah încă le împărțea membrilor săi

Ulterior, companiile respective ar fi decontat integral, prin operatorii autorizaţi, suma reprezentată de valoarea voucherelor. În esență, este vorba de cumpărarea unor vouchere sub valoarea lor nominală de la persoane care nu intenționau să le folosească și apoi de decontarea lor de către stat.

Perchezițiile domiciliare au avut loc în județul Mureș, dar se pare că rețeaua este mai extinsă, întrucât au fost puse în executare și 44 de ordonanţe de ridicare de înscrisuri în 13 judeţe şi în Bucureşti. De asemenea, nouă persoane au fost aduse la audieri.

Posibilități reduse de verificare

Cazul arată una dintre problemele generate de acordarea voucherelor de vacanță pentru bugetari. O alta, legată tot de corectitudinea utilizării voucherelor, este că statul nu are la îndemână nicio pârghie de a verifica dacă respectivele vouchere sunt folosite chiar de către persoanele îndrituite.

Astfel, voucherele pot fi vândute/cumpărate cu condiția ca cel care le achiziționează să dea seria și numărul de buletin al titularului. Teoretic, unitatea turistică ar trebui să ceară buletinul titularului. Pe de altă parte, nu are niciun interes să o facă întrucât voucherele primite vor fi decontate de stat.

Digisport.ro

"A venit timpul". Presa britanică a dat verdictul final: Radu Drăgușin, în sfârșit titular la Tottenham!

Când au fost introduse voucherele, unul din argumentele invocate a fost că va determina ieșirea din economia subterană a unor unități de cazare nefiscalizate până atunci. Cazul de la Mureș arată însă că s-a creat „o piață neagră” a voucherelor, în care acestea sunt tranzacționate, contrar prevederilor legale care stipulează că numai titularii le pot folosi.

Cîțu în 2019: „Bugetarii sunt privilegiații societății”

Salutată de operatorii interni din turism, introducerea voucherelor nu a fost scutită de critici de-a lungul vremii. Mulți au spus că sunt discriminatorii față de salariații din sectorul privat, care nu beneficiază de astfel de facilități.

Unul dintre critici a fost chiar fostul premier Florin Cîțu, actualul președinte al PNL. În august 2019, pe când era doar senator în rândurile opoziției, Cîțu a provocat vâlvă cu  o postare pe Facebook, în care ridica problema echității acordării voucherelor, în condițiile în care bugetarii au, în  medie, lefuri mai mari decât cei din sectorul privat.

„În medie salariile nete ale bugetarilor sunt duble față de cele din sectorul privat. DUBLE! Dar comparația nu este corectă. Nu surprinde toate informațiile. Bugetarii primesc tichete de vacanță, tot felul de sporuri, zile libere și cel mai important siguranta că, indiferent de cât prost își fac meseria, nu pot fi concediați. Tot ce primesc în plus bugetarii este susținut de taxe plătite de privați.

Este clar că bugetarii sunt privilegiații societății. Fără niciun dubiu. Trebuie să avem curajul să recunoaștem TOȚI acest lucru. Restul românilor, din țară și din străinătate, muncesc pentru ca bugetarii să trăiască bine”, scria pe atunci Florin Cîțu.

La mai bine de un an, a ajuns prim-ministru în contextul în care industria HoReCa se lamenta că intră în faliment din cauza restricțiilor impuse de pandemia de Covid-19. În acest context, Cîțu nu a mai vorbit despre eliminarea completă a voucherelor, dar nu le-a mai acordat pe anul 2021,  invocând faptul că nu au fost utilizate integral cele din 2020, din cauza restricțiilor. Când guvernul comun al PNL și PSD le-a reintrodus în 2022, cu valoarea de 1.450 de lei pentru un salariat, liderul liberalilor nu a mai  spus nimic despre vouchere.

Subvenție pentru sectorul turismului

De-a lungul vremii, au fost și alte critici care vizau o perspectivă strict economică. Unul dintre argumente este că voucherele reprezintă o formă abia mascată de subvenționare a companiilor din turism, privilegiu de care alte sectoare economice nu beneficiază.

Apoi, există critici din perspectiva consumatorului. Prin acordarea voucherelor, bugetarii devin „clienți captivi” ai turismului românesc, fiind nevoiți să le  utilizeze pe parcursul unui an calendaristic, dacă nu vor să piardă banii care le sunt acordați astfel. Cu acești „clienți captivi”, operatorii din turism și-au permis să crească tarifele, știind că oricum se ocupă statul să le asigure turiști.

În al doilea rând, voucherele de vacanță au distorsionat piața concurențială din domeniu, fiind descurajate astfel creșterea calității serviciilor sau ofertele convenabile din perspectiva raportului dintre prețul cerut și calitatea oferită.

În plus, bugetarii ale căror venituri le permit vacanțe mai  scumpe peste hotare au fost „stimulați” să vândă voucherele primite sub valoarea lor nominală astfel încât au apărut premisele creării unei piețe negre cu acestea, după cum arată ancheta declanșată în Mureș.