ADVERTISEMENT
News

Frica de Rusia întărește alianța dintre România și Polonia. Motivele rusofobiei polonezilor

Autor: Adrian Ilie | 10.05.2021 | 19:26
Frica de Rusia întărește alianța dintre România și Polonia. Motivele rusofobiei polonezilor
Președintele României Klaus Iohannis și cel al Poloniei, Andrzej Duda la București/ Foto: presidency.ro

Președintele polonez Andrzej Duda a venit la București pentru a participa la reuniunea Formatului București B9 și  pentru discuții cu președintele Iohannis privind întărirea Parteneriatului Strategic dintre România și Polonia.

ADVERTISEMENT

Polonia și România sunt principalele aliate ale Statelor Unite din Europa de Est, cele două țări fiind cele mai expuse țări NATO din zonă la eventuale acțiuni agresive ale Rusiei astfel încât alianța lor a devenit o necesitate, mai ales că ambele au traume istorice în relația cu marea putere de la răsărit.

Prin comparație cu suferințele polonezilor provocate de Rusia în ultimii 300 de ani, „ponoasele” pe care le-au tras românii par aproape insignifiante.

Polonia are flota rusă la graniță

Chiar și după prăbușirea URSS, Polonia are mai multe motive să se teamă de Rusia decât România. Spre deosebire de țara noastră, are și acum graniță comună cu Rusia. Este vorba de exclava Kaliningrad (fostul Königsberg), un teritoriu de 223 de kilometri pătrați, situat între Polonia și Lituania, unde se află baza Flotei ruse de la Marea Baltică, practic în coasta polonezilor.

ADVERTISEMENT

În plus, Polonia are și graniță comună cu Belarus. Spre deosebire de actualul regim din Ucraina, adversar al Rusiei lui Putin, cel din Belarus, condus de dictatorul Aleksandr Lukașenko depinde de sprijinul Moscovei pentru a se perpetua. Mai mult, în ultimii ani Valdimir Putin a făcut presiuni asupra lui Lukașenko pentru o federalizare a Rusiei și Belarusului, ce echivala practic cu înglobarea acestui din urmă stat de către Moscova.

Astfel se explică de ce președintele Andrzej Duda a cerut aliaților din NATO, luni, la București, să fie pregătite să acționeze pentru apărarea independenței Belarus. „Trebuie să fim foarte atenţi, să observăm pe de o parte situaţia, dar, pe de altă parte, să fim şi pregătiţi să reacţionăm la orice pericole care ar putea veni din acea direcţie şi să fim pregătiţi să apărăm Belarus, în cazul în care va fi nevoie de apărarea acestei independenţe”, a declarat Duda.

Un alt motiv de neîncredere al polonezilor în Rusia este legat de construcția gazoductelor Nord Stream 1 și 2 care pleacă din Rusia și ajung în Germania de Nord prin Marea Baltică, ocolind Polonia. Teoretic, Rusia va putea întrerupe livrările de gaze către Polonia oricând fără să afecteze livrările către Europa de Vest. Aceste gazoducte au dus la reînvierea coșmarului de secole al polonezilor, anume colaborarea ruso-germană în detrimentul Poloniei.

ADVERTISEMENT

Mulți dintre polonezi cred și acum că prăbușirea, pe 10 aprilie 2010, a avionului în care se afla președintele Lech Kaczynski a fost un asasinat politic pus la cale de către Rusia. Printre aceștia se află inclusiv Jaroslaw Kaczynski, fratele geamăn al fostului președinte și liderul partidului de guvernământ din Polonia, Lege și Justiție. Aeronava prezidențială plecase de la Varșovia către orașul rus Smolensk pentru a participa la comemorarea masacrului de la Katin,  comis de NKVD în 1940 împotriva ofițerilor polonezi. Concluzia oficială a anchetei, anume o eroare de pilotaj, nu i-a convins pe toți polonezii.

Rusia, participantă la patru împărțiri ale Poloniei

Încă din Evul Mediu au existat războaie intermitente între regatul Poloniei și țaratul Moscovei, însă catastrofa pentru polonezi a survenit în secolul XVIII. Sistemul politic polonez de atunci îl lăsa pe rege cu puteri minime, iar clasa nobiliară își servea interesele în detrimentul statului, fapt ce a făcut ca Polonia să decadă, în pofida întinderii sale enorme din apropierea Mării Negre până la Marea Baltică.

ADVERTISEMENT

În aceste condiții, puterile care o  înconjurau – Prusia, Rusia și Austria – au desființat Polonia ca stat prin trei împărțiri succesive ale teritoriului, în 1772, 1793 și 1795. Rusia a pus mâna pe cea mai mare parte a Poloniei și a instituit cel mai represiv regim dintre puterile ocupante, în care polonezii erau supuși atât unui proces agresiv de deznaționalizare, cât și unuia de convertire forțată de la catolicism la ortodoxie.

Polonezii s-au răsculat în două rânduri, în 1830-1831 și 1863-1864, trupele țariste reușind cu greu să înăbușe revolta. De fiecare dată, represiunea care a urmat a fost dură, cu un val de execuții printre polonezi. După Primul Război Mondial și prăbușirea regimului țarist ca urmare a revoluției bolșevice, Rusia sovietică a acceptat de nevoie unirea Basarabiei cu România, însă nu a fost dispusă să piardă fără luptă Polonia, rezultând un război de doi ani (1919-1921), polonezii reușind să se salveze cu o victorie in extremis obținută chiar la porțile Varșoviei, în august 1920, bătălie supranumită ulterior Miracolul de pe Vistula.

ADVERTISEMENT

Al Doilea Război Mondial a început la 1 septembrie 1939 prin atacul Germaniei asupra Poloniei, iar pe 17 septembrie armata poloneză a fost atacată pe la spate de către URSS, cele două țări agresoare împărțindu-și din nou teritoriile poloneze. Ulterior, Stalin a dispus executarea tuturor ofițerilor polonezi capturați, numărul lor fiind estimat la 22.000. În condițiile în care toți intelectualii polonezi fuseseră mobilizați pe front ca ofițeri, masacrul a reprezentat o încercare de exterminare a elitei Poloniei.

Deși fusese printre țările victime ale agresiunii naziste, Polonia a trebuit să accepte la finalul războiului ca URSS să păstreze aproape toate teritoriile pe care le ocupase în 1939, precum și instaurarea unui regim comunist, similar celui din România.

Polonia și România, cele mai preocupate de expansiunea rusă

Parteneriarul Strategic dintre România și Polonia a fost instituit încă din 2009 la scurtă vreme după ce politica externă a lui Vladimir Putin a devenit mai agresivă. Ulterior, în 2015, președinții Duda și Iohannis au inițiat crearea Formatului București B9, organism în interiorul NATO în care se regăsesc țările din flancul estic al alianței, adică cele mai aproape de Rusia.

ADVERTISEMENT

Participarea președintelui SUA  Joseph Biden și a secretarului general NATO Jens Stoltenberg a reîntărit sentimentul solidarității aliate și evidențiază faptul că dezvoltările de securitate din zonă au impact asupra securității nord-atlantice (…) Acțiunile destabilizatoare ale Rusiei din regiune sunt îngrijorătoare și contribuie la menținerea unui climat de insecuritate. Trebuie să ne menținem vigilența, NATO trebuie să continue să întărească postura de descurajare de la Marea Baltică la Marea Neagră. Am  pledat pentru o creșterea a prezenței militare aliate în România și  pe flancul estic”, a declarat Klaus Iohannis după summit-ul de astăzi al Formatului București, cel de-al patrulea de la înființare.

Prezent la București, și Duda a făcut referiri deschise la pericolul reprezentat de Rusia. „Din nou în această parte a Europei se conturează un spectru neliniștitor începând din 2008 cu acțiunile Rusiei din Georgia, continuând cu Ucraina și cu situația Belarusului de astăzi. Avem în vedere insecuritatea din Moldova și ce se întâmplă în Balcanii de Vest (…) Am vorbit despre regiunea Kaliningrad unde Rusia își consolidează potențialul militar ofensiv”, a spus Andrzej Duda.

CITEȘTE mai multe articole interesante din categoriile NEWS, SPORT sau LIFE
ADVERTISEMENT
A apărut revista SuperEuro
  • SuperEuro, cea mai tare revistă glossy dedicată Euro 2020
  • SUPEREURO: 164 de pagini premium, la doar 10 lei!