Cu textura sa cremoasă și gustul dulce, banana este fructul preferat al multor categorii de connsumatori iar în anumite țări, precum Franța, este chiar al doilea cel mai consumat fruct. Însă bananele au reputația că îngrașă.
Valoarea calorică a unei banane depinde de stadiul său de coacere (cu cât este mai coaptă, cu atât mai mare este conținutul său de zahăr) și de greutatea sa, care poate varia între 100 și 200 g în funcție de soi.
Greutatea medie a unui fruct de banană este de 120 g, astfel încât o banană de mărime standard furnizează aproximativ 108 calorii, un pic mai mult decât o felie de pâine. Prin comparație, un măr bine făcut cântărește 145 g și furnizează în medie 75 de calorii, deci diferența nu este atât de semnificativă.
Dacă defalcăm natura glucidelor pe care îi conține banana, găsim zaharoză (7,90 g la 100 g), glucoză (3,90 g la 100 g), fructoză (3,80 g la 100 g) și amidon (3,80 g la 100 g). Din cele 19 g de carbohidrați pe care le conține, mai mult de 15 provin din zaharuri simple și doar 3,8 din zaharuri complexe sub formă de amidon.
Fiind un fruct alcalin, banana nu stimulează apetitul. La 125 de grame, o banană conține 25 de grame de glucide și mai mult amidon, nu zahăr, dacă este mai necoaptă. Pe de altă parte, bananele conțin potasiu și magneziu, care sunt necesare organismului (sistem nervos, digestive, cardiovascular, mulcular).
Bananele conțin și triptofan, un aminoacid care este esențial pentru o serie de reacții biochimice în organism. În special, acesta contribuie la îmbunătățirea somnului și a stării de bine. Triptofanul este un precursor al unui neuromediator, serotonina, celebrul „hormon al fericirii”, ceea ce înseamnă că este implicat în producerea acestuia. Dacă ne lipsește triptofanul, este mai puțin probabil să sintetizăm serotonină.
Bananele au un efect calmant asupra intestinelor datorită conținutului lor ridicat de pectină, o fibră solubilă care nu numai că ajută la reducerea colesterolului, dar normalizează și funcția intestinală.
Conținutul ridicat de fibre al bananelor favorizează senzația de sațietate și pare să reducă balonarea. Amidonul rezistent conținut în banane are, de asemenea, un efect prebiotic, ajutând la hrănirea bacteriilor intestinale, astfel încât acestea să crească în număr și să producă compuși benefici numiți acizi grași cu lanț scurt.
Bananele sunt încărcate cu micronutrienți valoroși, inclusiv potasiu, care este unul dintre cei mai importanți electroliți ai organismului. Potasiul ajută la reglarea funcției cardiace, precum și a echilibrului fluidelor, care este un factor-cheie în gestionarea tensiunii arteriale.
Eficacitatea alimentelor bogate în potasiu, cum ar fi bananele, în scăderea tensiunii arteriale și protejarea împotriva bolilor de inimă și a accidentelor vasculare cerebrale este bine acceptată și susținută de numeroase dovezi științifice.
Potasiul este esențial pentru funcționarea mușchilor (și, prin urmare, a inimii). Un regim alimentar bogat în potasiu este recomandat persoanelor cu hipertensiune arterială, celor care iau diuretice și celor care suferă de diaree. În schimb, persoanele care suferă de insuficiență renală ar trebui să își reducă aportul de potasiu. Mai mult de 5-6 grame de potasiu pe zi pot provoca probleme de ritm cardiac (15 grame de potasiu sunt suficiente pentru a ucide o persoană).
Bananele necoapte ajută la neutralizarea acidului gastric, iar un compus vegetal pe care îl conțin, leucocianidina, pare să ajute la îngroșarea mucoasei stomacului. Aceasta înseamnă că bananele necoapte pot fi un supliment alimentar util pentru persoanele care suferă de arsuri la stomac.
Deoarece au un conținut scăzut de apă, bananele sunt în general mai bogate în calorii și zahăr decât alte fructe. Acestea conțin zahăr sub formă de zaharoză, fructoză și glucoză, precum și fibre, oferind un impuls energetic instantaneu și de durată. Bogate în potasiu, ele favorizează contracția musculară în timpul exercițiilor fizice și pot reduce riscul de crampe. Ca atare, bananele sunt un supliment valoros înainte și în timpul unor forme prelungite de exerciții intense.
Unii nutriționiști recomandă ca ideal pentru consum bananele nu foarte coapte, verzi la extremități și galbene doar la mijloc. Cum banana se coace și după ce a fost culeasă, cu cât este mai coaptă cu atât crește indicele glicemic, de la 35 în cazul celor verzi la 50 în cazul celor bine coapte.