Alina Bica, fosta șefă DIICOT, aflată în prezent pe lista urmăriților general, pe site-ul Poliției Române, vrea să-și recapete statutul de avocat, pe care l-a pierdut după condamnarea la patru ani de închisoare pentru favorizarea făptuitorului.
Alina Bica se află, în prezent, în Italia, acolo unde își execută pedeapsa la domiciliu, cu un regim deschis (trebuie să fie acasă între orele 21:00 – 07:00). Totuși, pentru că instanțele române au refuzat să-i admită contestația la executare și cererea de anulare a mandatului european de arestare, ea ar fi reținută dacă părăsește Italia.
În acest context, Alina Bica a dat în judecată Baroul Dolj și Uniunea Națională a Barourilor din România, solicitând suspendarea actului administrativ prin care s-a dispus încetarea calității de avocat precum și radierea acesteia din tabloul avocaților din Baroul Dolj. În acest dosar, ea este reprezentată de o casă de avocatură din București. În paralel, Alina Bica a formulat o contestație la Consiliul UNBR.
Alina Bica a fost exclusă din Baroul Dolj pe data de 5 iunie 2018, dată la care conducerea instituției a considerat că ”reclamanta este nedemnă de a mai exercita profesia de avocat”, având în vedere condamnarea definitivă la patru ani de închisoare pentru favorizarea făptuitorului. Decizia a avut la bază o decizie a Curții Constituționale nr 225/2017, care prevede atragerea consecinței nedemnității în cazul unei condamnări penale.
Alina Bica susține că Baroul Dolj a interpretat și aplicat greșit decizia Curții Constituționale și că ”legiuitorul trebuie să reglementeze cu claritate infracțiunile internaționate, a căror gravitate afectează demnitatea profesiei de avocat”. Ea mai spune că sintagma ”de natură să aducă atingere prestigiului profesiei” este ”lipsită de claritate, precizie și previzibilitate”.
În plus, fosta șefă DIICOT spune că nu a fost condamnată pentru o faptă în legătură cu exercitarea profesiei de avocat și că ”nu există niciun element concret de nedemnitate profesională” în dispozitivul hotărârii judecătorești. De asemenea, ea a invocat o ”pagubă iminentă” rezultată din interzicerea exercitării profesiei de avocat, pe durata analizării contestației depuse la Consiliul UNBR. ”Din această perspectivă, este evident că prejudiciul este previzibil, în condițiile în care nu-și poate exercita activitatea de avocat și nu poate produce venituri”, se arată în cererea fostei șefe DIICOT.
Alina Bica se află în Italia, din anul 2019, și spune că nu mai are de gând să se întoarcă în România. Într-o discuție pe care a avut-o cu un reporter sub acoperire al Antena 3, ea a dezvăluit că activează în domeniul juridic dar că ”are nevoie de o recunoaștere” în Italia, referindu-se la domeniul profesional.
”Am lucrat într-un domeniu de nișă, cu procedurile de combatere a spălării banilor, evaziune fiscală. Și aici lucrez cu unii avocați, pentru că legislația e la fel, dar nu vreau să mă mut în altă parte. (…)
Și acum încerc să fac o recunoaștere aici, pentru că am vrut să închid, nu am nicio intenție să mă întorc în România. Vreau să îmi fac o viață aici, vreau să mă simt liberă, să fac ce vreau”, a spus Alina Bica, în timp ce era filmată cu o cameră ascunsă.
În cadrul aceluiași material, Florin Busuioc, partenerul fostului procuror, a confirmat spusele Alinăi Bica: ”Da, ea e avocat, are birou aici”.
În întâmpinare, șeful Baroului Dolj a argumentat că nu există o pagubă iminentă, pentru că Alina Bica nu și-a exercitat dreptul de a profesa ca avocat nici în trecut, ea ocupând alte ”funcții și demnități”. În plus, fostei șefe DIICOT i s-a solicitat dovada veniturilor sale obținute, de-a lungul carierei, din această activitate.
”Reclamanta nu dovedeşte un prejudiciu material, iar condiţia eminenţei prejudiciului care presupune o anumită urgenţă nu există odată ce, aşa cum a arătat aceasta nu a desfăşurat activitatea de avocat, aşa încât invocarea nevoii veniturilor este formulată cu rea-credinţă cât timp acestea au avut un caracter nesemnificativ, motiv pentru care solicită ca reclamanta să depună dovada veniturilor sale şi distinct veniturile realizate din profesia de avocat”, se arată în întâmpinare.
Procesul prin care Alina Bica cere să fie reprimită în rândul avocaților se va desfășura la Tribunalul București, după ce a fost declinat de Tribunalul Dolj.
Alina Bica a fost condamnată definitiv, în 2018, la patru ani de închisoare pentru favorizarea omului de afaceri Ovidiu Tender, în dosarul RAFO-Carom, în care acesta a primit o sentință de 12 ani. Ea a fost acuzată că ”și-a manifestat un interes deosebit pentru modul în care va fi identificată și aplicată legea penală mai favorabilă” (prescripția răspunderii penale). Bica a reclamat, în schimb, ”presiuni” din partea fostului general SRI, Florian Coldea, care și-ar fi dorit o condamnare cu suspendare pentru Ovidiu Tender.
În 2018, soția lui Tender, Nicole, a dezvăluit în instanță că a avut o relație de prietenie cu Alina Bica, și că i-a făcut acesteia diverse cadouri scumpe. Cele două femei au devenit apropiate chiar în perioada în care dosarul omului de afaceri era pe rol.
”Un acuzat pe care eu l-am trimis în judecată. Și pentru că i-am zis judecătorului că îl las pe el să aleagă cum să-și execute pedeapsa, ei au zis că asta era favorizarea infractorului și au dispus condamnarea cu aplicarea extensivă a legii penale.
În acest moment, am în curs procedură la CEDO care a trecut deja acel filtru de admisibilitate. Am fost achitată pentru celelalte trei acuzații și încerc să-mi fac treaba”, este varianta pe care Alina Bica i-a prezentat-o reporterului sub acoperire, la sfârșitul lunii martie.