Funcționarii publici și demnitarii aleși, loviți cu o nouă restricție. Ce este „perioada de reflecție” și ce trebuie să facă angajații statului. Amenzi de până la 100.000 lei

Funcționarii publici și demnitarii aleși vor fi supuși unei noi restricții și după perioada în care și-au exercitat mandatele. Timp de 12 luni după ce au părăsit funcția publică aceștia trebuie să depună la Agenția Națională de Integritate (ANI) o declarație publică cu privire la locul în care lucrează. Guvernul încearcă să rezolve astfel problema conflictului de interese, funcționarii publici care au participat la licitații publice și până la consilierii președintelui având interdicție de a lucra la companiile în privința cărora au luat decizii în perioada mandatelor. Prevederile apar într-un proiect de lege, pus miercuri în dezbatere publică.

Restricții pre- și post-angajare pentru funcționarii și demnitarii publici

Funcționarii și demnitarii publici vor fi supuși unei noi restricții ce vizează perioada pre- și post-angajare. Mai exact, în perioada exercitării funcției publice nu pot participa la acțiunile ce vizează un fost angajator. Aceeași interdicție trebuie să fie aplicată și după părăsirea unei funcții publice. Funcționarii și demnitarii nu se mai pot angaja, timp de 12 luni, la agenții economici cu care au avut contacte instituționale fără un aviz favorabil din partea instituției publice.

„Prin restricția pre-angajare se înțelege interdicția impusă de lege persoanelor de la art. 72 alin. (1), ca pe o perioadă de 12 luni de la data numirii, alegerii sau angajării, să exercite activități de supraveghere sau control și să participe la încheierea de contracte, în numele sau pe seama autorității sau instituției publice, cu persoana juridică de drept privat la care a desfășurat o activitate profesională, cu titlu remunerat sau neremunerat, în ultimele 12 luni anterioare numirii, alegerii sau angajării.

Prin restricția post-angajare se înțelege interdicția impusă de lege persoanelor de la art. 72 alin. (1), ca pe o perioadă de 12 luni de la încheierea mandatului sau încetarea funcției sau activității, să exercite anumite activități profesionale, cu titlu remunerat sau neremunerat, la o persona juridică de drept privat”, se arată în proiectul de lege publicat pe site-ul Guvernului.

Digi24.ro

„Marina Militară va sparge blocada”. Rusia a trimis o navă de război pentru a însoți petrolierele în apele britanice

Aceste persoane trebuie să depună o declarație la ANI, instituția urmând să verifice modul în care funcționarii și aleșii publici respectă această lege.

Digisport.ro

Ultima dorință a lui Mircea Lucescu n-a putut fi îndeplinită. Medicul Dragoș Vinereanu: ”Mi-a zis 'E tot ce îmi doresc”!'

Măsura legislativă face parte din procesul României de aderare la OECD, legea urmând să aibă rol în prevenirea și gestionarea conflictelor de interese.

„Restricțiile pre și post-angajare reprezintă un instrument esențial în prevenirea conflictelor de interese și a corupției, contribuind la consolidarea integrității în sectorul public. Prin limitarea accesului la funcții publice pentru persoanele care au desfășurat activități incompatibile sau au avut relații contractuale cu instituții vizate, restricțiile pre-angajare previn influențele nelegitime și asigură decizii imparțiale.

La rândul lor, interdicțiile post-angajare împiedică utilizarea abuzivă a informațiilor privilegiate sau a influenței dobândite în funcție în beneficiul unor interese private, reducând riscul de trafic de influență, favoritism sau „migrație între sectorul public și privat”, se arată în expunerea de motive a proiectului normativ prin care ar urma să fie modificate mai multe legi.

Ce se întâmplă cu foștii aleși publici

Aleșii publici și funcționarii publici cărora li se vor aplica prevederile acestei legi vor avea obligația ca, timp de 12 luni după părăsirea postului public, să notifice instituția în cauză, cu privire la viitorul loc de muncă. Aceștia nu se vor putea angaja decât cu avizul favorabil al foștilor șefi.

„Pe perioada de reflecție, persoanele (…) au obligația să notifice, conform modelului din anexa nr. 3, în prealabil, instituțiile sau autorității publice în care și-au exercitat funcția sau demnitatea publică sau și-au desfășurat activitatea, intenția și să solicite avizul pentru a desfășura o activitate profesională, cu titlu remunerat sau neremunerat, în cadrul unei persoane juridice de drept privat.

În sensul prezentei legi, avizul este un act administrativ emis de autoritatea sau instituția publică în cadrul căreia și-au exercitat funcția sau demnitatea sau și-au desfășurat activitatea”, se mai arată în proiectul de lege citat.

Amenzi până la 100.000 lei

Sancțiunile ce ar urma să fie prevăzute de noua lege vor merge până la suma de 100.000 lei, amendă dată nu doar unui (fost) funcționar/ demnitar ci și angajatorului.

„Nerespectarea obligațiilor privind declararea, notificarea sau respectarea avizelor emise atrage sancțiuni contravenționale semnificative, cu amenzi de până la 100.000 lei, atât pentru persoanele vizate de normele legale, cât și pentru potențialul angajator, iar contractele încheiate cu încălcarea acestor restricții încetează de drept”, se arată în expunerea de motive.

„Fapta persoanei care, cu încălcarea avizului emis potrivit art. 76 alin. (9), desfășoară activități profesionale, remunerate sau neremunerate, la persoane juridice de drept privat, constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 20.000 lei la 100.000 lei.

Fapta angajatorului care a încheiat un contract de muncă, de colaborare sau orice altă formă de angajare ori asociere cu o persoană care se află sub incidența unei restricții stabilite prin avizul emis potrivit art. 76 alin. (9) constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 20.000 lei la 100.000 lei”, sunt articolele incluse în proiectul legislativ ce vizează amenzile maxime.

Cui i se aplică aceste restricții

Această nouă restricție va fi aplicată aproape tuturor înalților funcționari publici și demnitari. Mai exact, este vorba de membri Guvernului, șeful cancelariei primului ministru, secretarilor generali și secretarii generali adjuncți, consilierilor de stat din cadrul cancelariei premierului sau consilierii prezidențiali și consilierii de stat din cadrul Administrației Prezidențiale.

Alături de aceștia, prevederea va fi aplicată persoanele care „au fost implicate în procesul de verificare/evaluare a solicitărilor de participare/ofertelor depuse în cadrul unei proceduri de atribuire ori angajați/foști angajați ai autorității contractante sau ai furnizorului de servicii de achiziție implicat în procedura de atribuire cu autoritatea contractantă”, dar și persoanelor cu „funcții de conducere și control, funcționari publici sau personal contractual din cadrul instituțiilor sau autorităților publice, implicate în eliberarea de autorizații, acreditări și licențe, cu excepția personalului Băncii Naționale a României”.

De asemenea, în această listă vor fi incluse și „persoanele care asigură consultanță juridică şi reprezentarea juridică în fața instanțelor judecătorești a autorității sau instituției publice în serviciul căreia se află”.

Cine va veghea la respectarea legii

Însărcinată cu vegherea asupra respectării viitoarei legi va fi Agenția Națională de Integritate, cea care până acum a avut misiunea să identifice conflictele de interese din declarațiile de avere ale aleșilor și funcționarilor publici. „Agenția asigură, circumscriindu-se scopului de mai sus, și verificarea respectării restricțiilor pre- și post-angajare la care sunt supuse persoanele prevăzute la art. 72 alin. (1), din oficiu sau la sesizarea motivată a autorităților și instituțiilor publice”, se arată în proiectul de lege.

Practic, autoritățile trebuie acum să aloce bani în plus către ANI pentru crearea unei noi structuri în cadrul agenției. Rămâne de văzut în ce măsură instituția, criticată în trecut pentru modul în care și-a îndeplinit atribuțiile, se va descurca în noua misiune.

„Desemnarea ANI ar trebui corelată cu alocarea de suficiente resurse umane, financiare și tehnice, pentru a-și îndeplini eficient atribuțiile suplimentare, și cu investirea în instrumente digitale pentru a spori eficiența și a asigura utilizarea economică a resurselor sale umane și financiare limitate”, se arată în expunerea de motive, unde se menționează înființarea unei structuri specializate distincte în cadru instituției.