Furie în tabăra suveranistă după ce Bolojan a dat 50 de milioane de euro pentru Ucraina. Ce reprezintă, de fapt, această sumă pentru România

Premierul Ilie Bolojan a anunțat, marți, la finalul ultimei ședințe de guvern din an că țara noastră va contribui cu suma de 50 de milioane de euro la programul PURL de înzestrare al Ucrainei. Știrea este prezentă în toată presa din Ucraina, însă pe rețelele de socializare oficialii români sunt insultați pentru sprijinul acordat Kievului.

România alocă bani după retragerea lui Trump

„Se aprobă plata contribuției voluntare a României, în cuantum total de 50.000.000 euro, către mecanismul Prioritised Ukraine Requirement List (PURL)”, se arată în Hotărârea de Guvern adoptată marți seară de către Guvernul Bolojan. Astfel, suma de 260 milioane lei a fost virată de la Fondul de rezervă al Guvernului către Ministerul Apărării, instituția care răspunde mai departe de utilizarea acestor bani.

La începutul acestei luni, 20 de state NATO, inclusiv partenerii Australia și Noua Zeelandă, se angajaseră să aloce circa 4 miliarde de euro în cadrul programului PURL. Însă secretarul general al NATO, Mark Rutte, declara că ținta pentru anul 2026 este de 15 miliarde, iar președintele Volodimir Zelenski susținea că aceste contribuții ar trebui să ajungă la circa un miliard de euro pe lună.

Trebuie precizat că acest mecanism – PURL a fost pus la punct în cadrul Alianței Nord-Atlantice după ce administrația Trump a decis să nu mai sprijine direct Ucraina. Astfel, statele europene în principal alocă bani în cadrul acestui mecanism prin care se face achiziția de tehnică militară din SUA pentru armata ucraineană. Practic, această contribuție a devenit necesară odată cu retragerea efectivă a Statelor Unite ca urmare a deciziei președintelui Trump.

Digi24.ro

Primarul din Cenei, despre cazul băiatului ucis de 3 adolescenți: Părinţii sunt panicaţi, că cel de 13 ani e liber să meargă la școală

Cum au luat foc suveraniștii după decizia premierului Bolojan

Decizia României de a se alătura acestui mecanism prin alocarea sumei de 50 de milioane de euro este prezentă în toată presa din Ucraina. Pe rețelele de socializare decizia a fost salutată de mai mulți analiști politici, care au subliniat și faptul că ea vine în contextul în care România devine un al doilea hub de tranzit al NATO pentru tehnica militară ce este livrată Ucrainei, evidențiind rolul tot mai important jucat de țara noastră.

Digisport.ro

A făcut-o praf pe FCSB în direct la TV, după 1-4 cu Dinamo Zagreb: "De aia s-a terminat atât!"

Așa cum era de așteptat, decizia autorităților de la București a atras critici virulente din partea polului suveranist, acel segment de populație și nu numai care întotdeauna a avut o poziție critică față de Ucraina și niciodată față de Rusia. Spre exemplu, tot pe rețeaua X, Dan Tanasă i-a răspuns ministrului de externe Oana Țoiu, care a făcut publică decizia Executivului. „Susține țara în care trăiești sau mută-te în țara pe care o susții”, a scris liderul AUR (mesajul original este în limba engleză, sub forma unei fotografii).

Postarea ministrului Oana Țoiu are nenumărate mesaje de mulțumire din partea ucrainenilor, primul răspuns este cel al grupului Getica – luptătorii români din armata ucraineană – însă, sunt la fel de multe mesaje critice – cele mai multe din partea unor cetățeni români. Aceștia acuză faptul că țara noastră se îndatorează pentru a ajuta un stat vecin sau că Guvernul a majorat taxele pentru a susține financiar Ucraina.

Există însă și mesaje care trădează o adevărată furie față de decizia Guvernului. „Praful să se aleagă de voi”, „Suntem sărăciți lipiți și noi dăm bani să susținem un război. Aveți grija prima dată de România, jigodiilor, nu de alte state!” sau „Ar trebui să faceți referendum bă je……. înainte să decideți să dați de pomană 50 milioane de euro, când românilor le tăiați venituri și le creșteți taxe” – sunt doar câteva dintre cele mai civilizate mesaje, însă sunt nenumărate injurii personale la adresa ministrului de externe român.

Contribuția României este simbolică

Cel mai recent, guvernul olandez a anunțat alocarea a 700 de milioane de dolari pentru mecanismul PURL din sumele rămase necheltuite de propriul minister al apărării. Experții în securitate subliniază că, în acest context, contribuția României la mecanismul PURL, deși binevenită, este mai mult simbolică. Ca exemplu, suma de 50 de milioane de euro reprezintă mai puțin de jumătate din accizele colectate de statul român din vânzarea băuturilor carbogazoase.

„Este o decizie binevenită din partea României. Nu este o sumă mare, pare mai mult simbolică în comparație cu alte state, dar este în parametri noștri, ținând cont de situația financiară în care se găsește țara noastră. Este o contribuție în paralel la pachetele militare pe care România le oferă Ucrainei.

Evident, au existat reacțiile critice tipice după acest gen de anunț – de ce îi ajutăm pe alții, de ce ne împrumutăm noi pentru Ucraina, de ce nu dăm banii în țară la cei care au nevoie, etc.. Nu poți comenta mai mult acest gen de poziții, în condițiile în care sunt aceleași răspunsuri de fiecare dată. E clar că există o convingere politică care s-a format într-o parte semnificativă a populației și nu poți face multe pentru a schimba aceste opinii.

Cred că la nivel de opinie publică oamenii sunt pur și simplu nemulțumiți și Ucraina este doar scuza, justificarea folosită. În aceste condiții e greu de înțeles ce ar putea face statul român pentru a combate acest gen de extremism. Poate mai multă transparență ar ajuta la eliminarea unor teorii conspiraționiste cu privire la acest ajutor, dar cred că la bază această furie își are originea în nemulțumirile interne din țară și nu vizează atât Ucraina”, a declarat, pentru FANATIK, analistul de politică externă Cristian Dorobanțu.

Conspirațiile suverniste privind banii dați Ucrainei

Ajutorul dat de statul român Ucrainei este una din temele preferate ale politicienilor suveraniști, aproape jumătate din interpelările oficiale pe care le-au făcut în ultimul an au vizat fie cheltuielile cu apărarea, fie ajutorul efectiv dat Kievului. Mai mult, teoria vehiculată de unii dintre liderii AUR cum este europarlamentarul Gheorghe Piperea este că deficitul cu care se confruntă țara noastră s-ar datora sprijinului acordat Ucrainei.

Deși premierul Ilie Bolojan a estimat acest sprijin la circa 0,2% din PIB, cifre confirmate și de instituții independente precum Consiliul Fiscal – care au arătat că deficitul țării noastre a început din 2019 – tema a rămas constantă în polul suveranist. De asemenea, o altă teorie vehiculată aici a fost aceea cum că românii plătesc mult pentru energie pentru că țara noastră ar fi livrat gratuit energie electrică Ucrainei – o altă temă dovedită falsă, în condițiile în care România a câștigat financiar din energia livrată contra-cost Ucrainei. La fel, deși România și-a majorat cheltuielile cu apărarea, ele rămân mult sub angajamentele făcute în cadrul NATO.

Pe de altă parte, România rămâne unul dintre puținele state NATO care au secretizat aproape complet ajutorul militar dat Ucrainei. Oficial, autoritățile române nu recunosc decât sistemul Patriot livrat Kievului (cu o valoare de circa 300 milioane dolari) și un prim pachet de ajutor oferit la începutul invaziei (2,5 milioane dolari). Totuși, țara noastră a recunoscut că a oferit cel puțin 17 pachete de ajutor constând în tehnică militară.

Tema sprijinului dat Ucrainei a fost reluată de către liderul AUR, George Simion, chiar săptămâna trecută, atunci când Comisia Europeană a anunțat acordarea unui împrumut de 4 miliarde de euro Ucrainei. „O nouă rată de împrumut pentru Ucraina. Sunt curios dacă de data asta vor recunoaște public cu cât contribuie România. Totul în dispreț și împotriva românilor”, a spus Simion într-o postare pe pagina sa de Facebook.

Informațiile privind sursa acestor bani sunt însă publice, iar fondurile respective nu provin de la bugetul UE (unde România contribuie anual, dar cu sume mai mici decât cele primite). Concret este vorba de împrumuturi dintr-un program de asistență macro-financiară finanțat prin mecanismul G7 „Extraordinary Revenue Acceleration” (ERA). Acest mecanism are la bază veniturile generate de activele rusești blocate în UE după invazia Ucrainei, active care sunt înghețate și utilizate ca garanție sau sursă de fonduri pentru împrumutul oferit Ucrainei.

Cu alte cuvinte, contribuția UE la mecanismul ERA, care se situează acum la circa 14 miliarde din ținta de 18 miliarde propusă, nu sunt bani de la bugetul UE. Este vorba de un împrumut care va fi rambursat din veniturile generate de active rusești înghețate.