Gabi Mureșan, dat în judecată după ce și-a mărit salariul de primar. Decizia instanței a venit cu puțin timp înainte să moară

Gabriel Mureșan (44 de ani), fostul mijlocaș de la CFR Cluj și ASA Târgu Mureș, a murit miercurea trecută, după ce s-a înecat în lacul din apropierea comunei Apold, localitatea din județul Mureș al cărei primar era. La înmormântarea de duminică, care a avut loc la Apold, au participat sute de persoane, printre care foști colegi din fotbal, dar și reprezentanți ai administrației locale. Mureșan a fost ales primar la Apold, din partea PNL, în septembrie 2020, după ce a obținut 63.09% din voturi. El a fost reales în 2024, cu 88,83%. Conform ultimei declarații de avere, din iunie 2023, Gabriel Mureșan a încasat un venit anual de 82.128 de lei din indemnizația de primar.

Prin dispoziția primarului Gabi Mureșan, acesta și-a mărit salariul cu 1.415 lei

Mureșan a fost dat în judecată de Prefectul Județului Mureș după ce, în martie 2025, a emis o dispoziție prin care s-au mărit salariile angajaților din primăria Apold, printre care și al său. Dispoziția atacată în cauză a stabilit salariile de bază pentru personalul din cadrul aparatului de specialitate al primarului comunei Apold, funcționari publici sau personal contractual, și respectiv pentru viceprimar și primar, începând cu luna martie 2025, actualizat, prin completare cu sume fixe, de 1.185 de lei respectiv 1.415 lei. Aceste adaosuri la salariile de bază, şi care potrivit mențiunilor din decizia atacată ar fi consecinţa alinierii la salariul minim pe economie, au fost lipsite de suport legal, cum a susținut Prefectul Județului Mureș

Dosarul al cărui obiect este „acțiune prefect-tutelă administrativă”, a fost înregistrat pe 18 iunie 2025 la Tribunalul Mureș, conform datelor consultate de FANATIK pe portalul instanțelor de judecată. În documente se arată că, ca urmare a exercitării controlului de legalitate asupra actelor Dispoziției nr. 50/2025, au fost constatate aspecte de nelegalitate. Astfel, în contextul prevederilor exprese ale art. I din OUG nr. 156/2024, adăugarea unor sume la veniturile salariale (1.185 lei la salariile de bază ale personalului din aparatul de specialitate al primarului, respectiv 1.415 lei la indemnizațiile primarului și viceprimarului), reprezintă o încălcare vădită a prevederilor art. I din OUG nr. 156/2024. De asemenea, prin aceste dispoziții, Gabriel Mureșan și viceprimarul au primit sume sume compensatorii în valoare de maximum 22.335 lei.

În dosar se arată că, prin adresa din 9.01.2025 (menționată și invocată ca temei în preambulul dispoziției contestate), chiar și Ministerul Muncii comunică președintelui Sindicatului Național SCOR faptul că, „potrivit art. I alin. 3 din OUG nr. 156/2024, începând cu 01 ianuarie 2025, salariile de bază ale personalului din cadrul administrației publice locale care este salarizat conform art. 11 din Legea cadru nr. 153/2017 se mențin la același nivel cu cel ce s-a acordat pentru luna noiembrie 2024, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții, coroborat cu prevederile art. I din HG nr. 1506/2024.” Pe cale de consecință, inclusiv Ministerul Muncii subliniază existența menținerii nivelului salarial la nivelul lunii noiembrie 2024, mai puțin pentru cei care la acea dată, aveau salariul/indemnizația sub nivelul instituit de această hotărâre.

Digi24.ro

Avertismentul experților: România riscă raționalizări obligatorii și blackout, din cauza lipsei investițiilor. Apel către ANRE

S-a mai specificat că, pentru primar și viceprimar, acordarea unei sume compensatorii în valoare de maximum 22.335 lei, calculate proporțional cu perioada în care aceștia au îndeplinit mandatul de demnitate publică în intervalul ianuarie 2022-decembrie 2024, conform tabelului de calcul atașat Procedurii prealabile a Asociației Comunelor din România și Sindicatului Național SCOR, pentru neaplicarea în perioada respectivă a dispozițiilor art. 6 litera f) din Legea-cadru nr. 153/2017, privind respectarea ierarhizării salariilor pe verticală conform dezlegării de drept date acestei norme prin Decizia ÎCCJ nr. 11/2024, în raport cu majorările salariale aplicate la baza grilei de salarizare în aplicarea ope legis prevederilor art. 164 din Codul muncii.

Digisport.ro

Răspunsul lui Dan Petrescu pentru MM Stoica și Gigi Becali, care îl vor la FCSB

Cum s-a apărat Gabi Mureșan în instanță

S-a reiterat că, în perioada respectivă (ianuarie 2022-decembrie 2024), s-au aflat în vigoare o serie de ordonanțe de urgență ale guvernului care au plafonat atât salariile de bază ale personalului din aparatul de specialitate al primarului, cât și indemnizațiile primarului și viceprimarului, la o altă valoare a salariului minim pe economie decât cel prevăzut prin hotărârile de guvern pentru anii respectivi.

În motivarea Dispoziției nr. 50/10.03.2025, Gabriel Mureșan a invocat în principal recursul în interesul legii admis prin Decizia din 17.06.2024 a Înaltei Curți de Casație și Justiție și a hotărât că, prevederile OUG nr. 226/2020, ale OUG nr. 130/2021 și ale OUG nr. 168/2022, care au ca efect plafonarea salariilor și indemnizațiilor prevăzute de Legea-cadru nr. 153/2017, „sunt aplicabile și funcționarilor publici și personalului contractual din aparatul propriu al consiliilor județene, primării și consilii locale, din instituțiile și serviciile publice de interes local și județean din subordinea acestora, chiar dacă prevederile art. 33 din Legea-cadru nr. 153/2017 nu modifică sistemul de stabilire a salariilor de bază din familia ocupațională „Administrație”.

Gabriel Mureșan a invocat în special punctele 75-80 din motivarea acestei decizii a ÎCCJ, din care a concluzionat că „singura modalitate admisibilă de majorare voluntară a salariilor, potrivit Deciziei ICCJ, este aceea de a majora uniform toate salariile simultan, practic doar întreaga grilă de salarizare, considerată ca o structură fixă, poate urca cu acea majorare, până la nivelul plafonului reprezentat de indemnizația viceprimarului, și pe cale de consecință, a dispus majorarea salariilor angajaților și a indemnizaților demnitarilor cu depășirea limitărilor prevăzute de legislația specială aplicabilă (ordonanțele de urgență menționate)”.

În Codul Muncii, norma specială prevalează față de norma generală

În motivarea cererii formulate, s-au arătat, în esență, următoarele: contrar susținerii pârâtului Gabriel Mureșan, OUG nr. 156/2024 este norma specială, care are aplicabilitate directă și prioritară și prevalează față de Codul muncii care este norma generală. Art. I alin. (2) și (3) din OUG nr. 156/2024 este o normă specială ce vizează expres și exclusiv personalul din administrația publică locală salarizat în temeiul Legii-cadru nr. 153/2017, inclusiv primării și viceprimarii. Codul muncii este o normă generală în materie de dreptul muncii. Or, în caz de conflict între o normă generală și una specială, prevalează norma specială. Prin urmare, nu poate fi primită susținerea lui Gabriel Mureșan că s-ar aplica dispozițiile generale privind creșterea salariului minim din Codul muncii, în detrimentul normei speciale instituite de OUG nr. 156/2024.

Dispozițiile ordonanței sunt imperative și limitative, prin urmare nu se instituie o posibilitate discreționară a autorităților locale de a majora salariile, ci o interdicție clară de a le modifica în sens ascendent. Decizia ICCJ a statuat că nu se poate aplica majorarea salarială de 350 lei tuturor salariaților din administrația publică locală, ci doar acelor categorii explicit vizate de majorarea salariului minim pe economie, respectiv persoanelor ale căror salarii sunt stabilite la nivelul salariului minim. Efectul deciziei este menținerea echilibrului grilei fără ajustări automate. ÎCCJ a subliniat că ridicarea unui singur salariu din partea inferioară a grilei nu atrage în mod necesar și automat majorarea celorlalte, se arată în dosarul consultat de FANATIK.

Susținerea lui Gabriel Mureșan, potrivit căreia primarul ar avea o marjă de apreciere în stabilirea salariilor sau indemnizațiilor, în temeiul autonomiei locale, este nelegală și contrară principiului legalității deoarece autonomia locală trebuie exercitată în condițiile legii, nu în afara sau împotriva acesteia, primarul nu are competență să stabilească salarii de bază sau să majoreze indemnizații, OUG nr. 156/2024 impune o interdicție expresă de creștere a salariilor și indemnizațiilor după nivelul lunii noiembrie 2024, ceea ce face ca orice dispoziție în sens contrar să fie nelegală iar Decizia ÎCCJ nr. 11/2024 întărește obligativitatea respectării limitelor legale și elimină interpretările speculative privind efectul în cascadă al majorării salariului minim. Pe 3 noiembrie 2025, Tribunalul Mureș a admis cererea de chemare în judecată formulată de Prefectul Județului Mureș și a anulat dispoziția din 10 martie 2025, prin care s-au mărit salariile la Primăria Apold. Gabriel Mureșan a formulat recurs, pe 27 noiembrie 2025, iar dosarul a ajuns la Curtea de Apel Mureș, care l-a respins pe 17 martie 2026, cu aproape 4 luni înainte de decesul acestuia.