Romarm, una din entitățile implicate în achiziția și producția de materiale de protecție, în timpul pandemiei de COVID, a încercat să-și acopere urmele într-un mod cu totul original.
Profitând de războiul din Ucraina, Romarm încearcă să obțină un statut ”mai special” decât orice altă instituție publică din România.
Anul trecut, Compania Națională Romarm SA a cerut anularea unor acte administrative cu caracter normativ prevăzute de Hotărârea de Guvern 123/2002.
Respectiva hotărâre a fost emisă pe 7 februarie 2002, semnată de Adrian Năstase și se referă la ”aprobarea normelor metodologice de aplicare a Legii nr 544/2001 privind liberul acces la informațiile publice”.
Anularea normelor ar ”scuti” Romarm de obligația legală de a răspunde întrebărilor mai mult sau mai puțin indiscrete ale jurnaliștilor în chestiuni publice, cum ar fi achizițiile.
Legea 544/2001 nu face referire doar la reprezentanții presei, ci are ca beneficiar orice persoană care solicită acces la informații publice. Normele mai sunt aplicabile în cazul informării interne a personalului și în cea interinstituțională. Reglementările nu se referă, însă, la informații clasificate sau secretizate, care sunt exceptate, nefiind considerate de interes public.
Vineri, 3 februarie 2023, Tribunalul București trebuie să dea verdictul în litigiul CN Romarm SA împotriva Guvernului României, pentru anularea HG 123/2002. Acțiunea a fost înaintată de compania de stat în aprilie 2022, iar în acest moment, instanța a rămas în pronunțare.
Dacă îi va fi admisă cererea, Romarm va deveni prima instituție publică exceptată de la obligația de a asigura transparența în relația cu presa sau cetățenii. Nici măcar serviciile secrete nu beneficiază de un astfel de ”privilegiu”.
Dosarul în care Gabriel Țuțu este pus sub acuzare de DNA, alături de Victor și Alexandru Pițurcă, nu este singura problemă pe care Romarm o are din perioada pandemiei.
Un raport al Curții de Conturi arată că CN Romarm a vândut măști de protecție împotriva COVID-19 sub prețul de producție (0,72 lei/bucată), iar diferența de 20.000 de lei nu a fost recuperată.
Statul român încredințase companiei Romarm misiunea de a produce materiale de protecție, inclusiv măști, în perioada în care acestea erau de negăsit pe piață.
Operațiunea s-a dovedit a fi anevoioasă, pentru că unitățile de producție comandate din China s-au defectat la câteva săptămâni după ce au fost puse la treabă.
De asemenea, Curtea de Conturi a constatat că Romarm a produs măștile fără a deține un certificat de înregistrare a dispozitivelor medicale, conform OMS 1009/2016.
Gabriel Țuțu este acuzat de DNA că a achiziționat de la o firmă a familiei Pițurcă (și de la alte firme) mai multe utilaje de producere a măștilor de protecție, care nu au putut fi folosite pentru că erau neconforme. El ar fi semnat plata a 8,1 milioane lei pentru respectivele utilaje. În acest dosar, șeful Romarm este acuzat de abuz în serviciu și trafic de influență.
CN Romarm SA a refuzat să comenteze pe marginea scandalului și a postat pe pagina oficială un scurt mesaj al Consiliului de Administrație.
”Conducerea administrativă a CN ROMARM SA a luat act de situația domnului Gabriel Țuțu, director general al companiei, prezentată în mass-media și în comunicatul Direcției Naționale Anticorupție, din data de 30.01.2023.
În acest sens, conducerea administrativă își rezervă dreptul de a nu comenta faptele care fac obiectul unei anchete penale în desfășurare, dar în funcție de evoluția evenimentelor se vor lua deciziile care se impun.
Până la clarificarea situației de fapt, conducerea executivă a companiei va fi asigurată de către directorul economic”, se arată în comunicatul companiei.
CN Romarm SA este o societate deținută în proporție de 100% de statul român și are ca obiect principal de activitate ”fabricarea armamentului și muniției”. Romarm are 15 filiale în România și cifră de afaceri de sute de milioane de lei pe an.