Sporturi

Gabriela Szabo, despre visul aurului olimpic: “Am vrut să fiu mereu number one!” Șocul trăit la Atlanta. Exclusiv

04.02.2021 | 22:06
Gabriela Szabo despre visul aurului olimpic Am vrut sa fiu mereu number one Socul trait la Atlanta Exclusiv
Gabriela Szabo, despre visul aurului olimpic: "Am vrut să fiu mereu number one!" Șocul trăit la Altanta. Exclusiv
ADVERTISEMENT

Gabriela Szabo a obținut în carieră trei medalii olimpice și alte șase medalii de aur la Campionatele Mondiale. În 1999 a fost desemnată atleta anului, alături de americanul Michael Johnson și este considerată una dintre cele mai bune atlete din istoria României. 

În episodul 18 al seriei “Olimpicii României”, Gabriela Szabo a vorbit pentru FANATIK despre experiența de la Jocurile Olimpice și despre cursa de 5000 de metri de la Sydney care i-a adus titlul olimpic. A mai obținut alte două medalii olimpice în carieră, de această dată la proba de 1500 de metri (argint la Atlanta 1996 și bronz la Sydney 2000).

ADVERTISEMENT

Gabriela Szabo, interviu pentru seria Olimpicii României: “Lia Manoliu m-a oprit și mi-a zis: «Mă bucur să asist la nașterea unei mari campioane!»”

Despre primii pași în atletism, mesajul Liei Manoliu după cursa de la Festivalul Olimpic al Tineretului European, dezamăgirea de la 5000 de metri de la Atlanta, cursa de aur de la Sydney și la ce se gândește o atletă de semifond în timpul cursei, în interviul de mai jos:

Ce reprezintă pentru dumneavoastră Jocurile Olimpice? 

– Mă faci să mă duc cu mult timp în urmă, în anii 90 (râde). Am pășit pentru prima dată la lotul național la Băile Felix. De când am făcut primul pas la lot ni s-a spus că Jocurile Olimpice sunt cea mai importantă competiție de pe pământ și că visul oricărui sportiv care intră în această echipă națională sunt pentru a se califica și evolua la Jocurile Olimpice. De mică, de la vârsta de 14-15 ani mi-am dorit să ajung la JO. Atunci era visul de participa.

ADVERTISEMENT

Încă nu vă gândeați la podium…

– Nu de atunci. Dar treaptă cu treaptă visul mi s-a îndeplinit. În 1992, președintele COR era Lia Manoliu. Alături de ea am participat la Festivalul Olimpic al Tineretului European, care a avut loc la Bruxelles. După ce m-a văzut alergând, m-a oprit și mi-a zis: «Mă bucur să asist la nașterea unei mari campioane!». Tot în 1992, Lia Manoliu a insistat ca eu să particip la Jocurile Olimpice de la Barcelona. Aveam făcut și baremul, numai că antrenorul meu a fost destul de perspicace și inteligent să ia decizia să nu particip atunci la Olimpiadă.

“A fost un mare șoc pentru că nu m-am calificat în finala probei de 5000 de metri și am venit pe o probă de 1500 de metri pe care nu o cunoșteam foarte bine. Am avut șansa să închei pe locul doi”

Era prea devreme, nu?

– Da, era foarte foarte devreme. Așa, am participat la Campionatul Mondial de la Seul, din 1992, unde m-am clasat pe locul doi. Din 1992 până în 1996 m-am pregătit asiduu pentru JO de la Atlanta. Tot așa, treaptă cu treaptă. M-am calificat și la 1500 și la 5000 de metri. Am luat medalie la 1500.

ADVERTISEMENT

A fost o bucurie imensă medalie sau și un pic de amărăciune pentru că nu era de aur?

– Ah… A fost un mare șoc pentru că nu m-am calificat în finala probei de 5000 de metri și am venit pe o probă de 1500 de metri pe care nu o cunoșteam foarte bine. Am avut șansa să închei pe locul doi și să obțin o medalie olimpică. În plus de asta, a fost singura medalie câștigată de delegația de atletism de la Atlanta. După care, în 2000  a fost o altă experiență. Am abordat lucrurile diferit pentru că a participa la o astfel de competiție, chiar este nevoie de experiență.

“Cel puțin la mine, nu a fost doar să particip. Visul meu a fost să fiu number one la Jocurile Olimpice”

Ați dominat probele de 1500, 3000, 5000 până în 2000. Era o presiune mai mare pentru dumneavoastră la Sydney? 

ADVERTISEMENT

– Da, era o presiune mai mare. Dar nu pentru că ești favorita. Presiunea și așteptările care sunt din jur. Începând de la Federația, de la Comitetul Olimpic, presa și așteptările tale. De asta te-ai pregătit patru ani de zile, să ajungi acolo. Și la noi nu era, cel puțin la mine, nu a fost doar să particip. Visul meu a fost să fiu number one la Jocurile Olimpice (râde).

Cum a fost cursa de aur de 5000 de metri de la Sydney? 

– Este greu să traduc trăirile. A fost o cursă inteligentă, așa cum spun și specialiștii. Tactic am știut să o abordez, să o controlez de la start până la finiș. Să fiu atentă la orice rupere de ritm, să nu fac vreo greșeală. Eram considerată o atletă cu o inteligență tactică foarte mare. Niciodată n-am pierdut curse tactice. Pierdeam că nu mă simțeam bine, dar nu am pierdut puncte pentru greșeli tactice.

“Auzeam ce se întâmplă în tribune și atunci când începeau să vuiască eram foarte atentă la ecranele din stadion”

În timpul cursei de la Sydney la ce v-ați gândit? În cele 14 minute și 40 de secunde…

– E greu. Multă lume te întreabă la ce te gândești 14 minute, dar nu ai timp. Te uiți stânga-dreapta la adversare, ești atent la tempo, sunt multe lucruri de care trebuie să ai grijă până la final.

Auzeați publicul în timpul cursei?

– Daaa, categoric. Auzeam ce se întâmplă în tribune și atunci când începeau să vuiască eram foarte atentă la ecranele din stadion tocmai pentru a vedea ce se întâmplă, dacă se apropie cineva din spate, dacă vine cu finiș puternic. Ca să știu eu cum să reglez lucrurile.

VEZI VIDEO finalul probei 5000 de metri de la Sydney: 

“M-am simțit împlinită și am simțit o descătușare psihică. Să te concentrezi patru ani de zile doar pentru Jocurile Olimpice este un efort”

V-ați simțit ușurată după ce ați bifat și acest mare obiectiv? 

– M-am simțit împlinită și am simțit o descătușare psihică. Să te concentrezi patru ani de zile doar pentru Jocurile Olimpice este un efort. Nu este atât de simplu. De aia se spune că nu oricine ajunge campion olimpic. Campion mondial și european se poate pentru că se întâmplă în fiecare an, sau la doi ani, dar Jocurile Olimpice sunt o dată la patru ani și psihicul tău, antrenamentele, sunt clădite doar pentru a lua și medalie la Jocurile Olimpice. Și asta este măiestria antrenorului, nu a noastră. Cum te motivează zilnic. Știi, ajungi campion european, mondial, lumea este la picioarele tale. Dar tu trebuie să rămâi la fel de motivat pentru JO și de asta spun că este măiestria antrenorului. La Olimpiadă categoric psihicul face diferența.

De ce nu am avut atleți cu performanțe de la dumneavoastră?

– Este greu să vorbesc despre acest lucru. Nu neapărat de la mine. Pentru că dacă ne uităm în urmă și când concuram, era o diferență între mine și următoarea atletă. Declinul semifondului nu a apărut după ce m-am lăsat eu. A apărut cu mai mulți ani în urmă.

  • 3 medalii olimpice a obținut Gabi Szabo
  • 1999 este anul în care Szabo a fost aleasă atleta anului în lume
ADVERTISEMENT