Marele actor Florin Piersic s-a născut la 27 ianuarie 1936, la Cluj, din părinţi bucovineni (mama – originară din Valea Seacă, tatăl – medic veterinar, originar din Corlata).

Şi-a petrecut copilăria în Corlata, Pojorâta şi Cajvana, apoi în Cernăuţi şi, ulterior, la Cluj-Napoca, unde a urmat Liceul de băieţi nr. 3 (în prezent, Colegiul Naţional ”Emil Racoviţă”).

CLICK SUS PE GALERIA FOTO PENTRU A VEDEA IMAGINI DE COLECTIE DIN VIATA LUI FLORIN PIERSIC SI FOARTE RARE DE CAND ERA MIC! 

Florin Piersic, la aniversarea a 50 de ani dedicaţi scenei şi cinematografiei româneşti, pe scena Sălii Palatului din Capitală, printr-un spectacol-omagiu intitulat ”Hoinărind printre amintiri”

A absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică din Bucureşti, promoţia 1957, iar spectacolul de absolvire a fost ”Peer Gynt” de Henrik Ibsen.

Digi24.ro

FOTO O jurnalistă a întrebat-o pe amanta lui Putin de ce nu are copii. Imediat au apărut polițiștii care au verificat-o și interogat-o

La doi ani după absolvire, a debutat pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti, obţinând rolul principal în ”Discipolul diavolului”. Au urmat ”Tragedia optimistă”, ”Oameni şi şoareci” sau ”Orfeu în Infern”, piese care au scos în evidenţă talentul şi naturaleţea actorului.

De-a lungul anilor, a interpretat zeci de roluri pe scena Naţionalului bucureştean, în piese ca ”Act veneţian”, ”Zbor deasupra unui cuib de cuci”, ”Gaiţele”, ” Idiotul”, ”Logodnicele aterizează la Paris”, “Cartea lui Ioviţă”.

Este un actor cu talent, carismă, cu o carieră impresionantă, cu temperament, sensibilitate, putere, energie, drag de artă şi de oameni.

Celebritatea şi popularitatea actorului au venit nu doar din rolurile de pe scenă, ci şi din cele de pe marele sau micul ecran, el având o bogată activitate în cinematografie, unde a jucat în peste 55 de filme. Debutul în film s-a produs cu ”Ciulinii Bărăganului”, în 1957, interpretând rolul lui Tănase. Şi-a evidenţiat talentul în ”Neamul Şoimăreştilor” (1965) regizat de Mircea Drăgan, apoi în filmul care l-a făcut foarte cunoscut — ”De-aş fi Harap Alb” (1965), regizat de Ion Popescu-Gopo.

Digisport.ro

A rupt tăcerea, după ”prima apariție publică” a lui Michael Schumacher. Cum ”comunică” germanul, la 11 ani de la accident

Florin Piersic în piesa de teatru ”Moştenirea”, la Teatrul Naţional, 1989

Printre filmele în care marele actor a interpretat roluri cu diferite valenţe — de la film de acţiune la film istoric, de la comedie la film muzical — se numără ”Celebrul 702” (1961), ”Răscoala” (1965), ”Tunelul” (1966), ”Şapte băieţi şi o ştrengăriţă (1967), ”Columna” (1968), ”Mihai Viteazul” (1971), ”Aventuri la Marea Neagră” (1972), ”Explozia” (1973), ”Fraţii Jderi” (1974), ”Un August în flăcări” (1974), ”Ştefan cel Mare — Vaslui 1475 (1975), ”Elixirul tinereţii” (1975), ”Pintea (1976)”, ”Cuibul salamandrelor” (1976), ”Eu, tu şi… Ovidiu” (1978), ”Regăsire” (1977), ”O lebădă iarna” (1983), ”Rămăşagul” (1985), ”În fiecare zi mi-e dor de tine” (1988), ”Fix alert” (2004), ”Eminescu versus Eminem” (2005).

În piesa de teatru ”Zbor deasupra unui cuib de cuci”, la Teatrul Naţional ”I.L. Caragiale”, 1988

Rolurile sale celebre din filme rămân cele de haiduci — Anghel Şaptecai sau Grigore Pintea—, dar rolul cel mai cunoscut şi îndrăgit, cu care aproape s-a confundat în conştiinţa publicului, este Mărgelatu din seria filmelor regizate de Doru Năstase şi Gheorghe Vitanidis, în care făcea un cuplu greu de egalat cu personajul Buză, interpretat de bunul său prieten Szobi Cseh.

Chipul lui Mărgelatu cu pălăria trasă pe faţă, îmbrăcat în mantia lungă şi neagră, ”echipat” cu arma în care suflă după ce trage, dar şi nelipsitele seminţe de floarea-soarelui, alcătuiesc un tablou în care aproape oricine îl regăseşte pe Florin Piersic.

Televiziunea l-a adus şi în casele oamenilor care nu mergeau la teatru sau la cinematograf să-l vadă, prezentându-l nu doar în spectacole de teatru, Tv sau în filme, ci şi în numeroase emisiuni de divertisment, în care a dovedit că poate cânta la fel de bine cum joacă.

După ce a jucat în rolul Zmeului în filmul muzical ”Rămăşagul”, regizat de Ion Popescu Gopo, a fost şi personaj principal în musicalul ”Corina” de Edmond Deda (după ”Jocul de-a vacanţa” de Mihail Sebastian), în ambele având-o parteneră pe Angela Similea, cu care a colaborat şi în emisiuni de divertisment Tv. Tot cu Angela Similea a înregistrat în duet o piesă foarte cunoscută în anii ’80, ”Nufărul alb”.

Florin Piersic a răspuns şi invitaţiei lansate de Ovidiu Komornyik de a înregistra la casa de discuri a acestuia un album de autor — ”Hoinărind printre amintiri” — care cuprinde zece piese compuse de Dan Iagnov.

De-a lungul timpului, Florin Piersic a primit titlul de ”Cetăţean de Onoare” al mai multor oraşe precum: Bacău, Cluj-Napoca, Caracal, Sighet, Suceava, Baia Mare, Oradea, Bucureşti şi Galaţi. În Cluj-Napoca, un cinematograf poartă numele actorului.

La ceremonia de inaugurare a cinematografului care îi poartă numele, din centrul oraşului Cluj-Napoca, 2011

La 10 decembrie 2012, actorului i s-a acordat cetăţenia Republicii Moldova prin decretul preşedintelui acestei ţări, Nicolae Timofti.

A fost distins cu Ordinul Meritul Cultural clasa a V-a (1967) ”pentru merite deosebite în domeniul artei dramatice”.

Actorul Florin Piersic a primit titlul de Doctor Honoris Causa Artis al Universităţii de Vest din Timişoara

La 30 mai 2002 a fost decorat cu Ordinul naţional Steaua României în grad de Cavaler, alături de alţi actori, ”pentru prestigioasa carieră artistică şi talentul deosebit prin care au dat viaţă personajelor interpretate în filme, dar şi pe scenă, cu prilejul celebrării unui veac de film românesc”.

Marele artist are o relaţie specială cu băieţii lui, Florin jr. (din prima căsătorie, cu actriţa Tatiana Iekel) şi Daniel (din a doua căsătorie, cu actriţa Anna Szeles). Este bunicul Soniei (fiica lui Florin jr.) şi al lui Mark Cristian (fiul lui Daniel).

Cu fiul cel mare, Florin Piersic jr, la a cincea ediţie a Galei ”Zece pentru România”, 2009

Din 1993, Florin Piersic este căsătorit cu Anna, originară din Cluj.

Ştie că unii spun despre el că vorbeşte mult, dar nu se supără. Recunoaşte că îi place să povestească, să spună bancuri, să împărtăşească oamenilor crâmpeie din viaţa sa ori de câte ori are ocazia, convins fiind că din orice spune se poate învăţa ceva.

Sursa: AGERPRES/(Documentare — Marina Bădulescu, redactor Arhiva Foto: Elena Bălan, editor: Cristian Anghelache, editor online: Irina Giurgiu)