Gara din România care este cel mai mare nod feroviar din țară. A fost bombardată în cel de-al Doilea Război Mondial, Nicolae Ceaușescu a vrut să o demoleze, dar a rămas în picioare, ca un simbol al orașului

Ridicată în prezența domnitorului Carol I această gară din România e cel mai mare nod feroviar din țară. A fost bombardată în cel de-al Doilea Război Mondial. Nicolae Ceaușescu a vrut să o demoleze, dar a rămas în picioare. În prezent, reprezintă un simbol al orașului, fiind folosită de milioane de oameni.

Care este gara din România cu cel mai mare nod feroviar

România are peste 900 de gări și halte, însă una dintre ele are un trecut tumultos cunoscut de puțini oameni. Specialiștii susțin că este cel mai mare nod feroviar din țara noastră, datând încă din secolul XIX.

Piatra de temelie a fost pusă la data de 10 septembrie 1868, în prezența domnitorului Carol I. De-a lungul timpului a trecut prin numeroase evenimente. A supraviețuit unui bombardament din cel de-al Doilea Război Mondial.

Aceasta este Gara de Nord, cea mai mare poartă de intrare în București. Istoria sa se întinde pe un veac și jumătate. Istoricii spun că inițial a primit denumirea de Gara Târgoviștei, de la Calea Târgoviștei. Aceasta din urmă a fost redenumită Calea Griviței în 1878.

Digi24.ro

Georgescu i-a trasat politica externă lui Simion, la TV: Netanyahu e frate de cruce cu Trump, Isus s-a născut în Israel, nu la Chiajna

Schimbarea s-a produs în memoria celei mai sângeroase bătălii din Războiul de Independență. Gara din România a fost ridicată în patru ani, fiind construită de consorțiul Strousberg, căruia i-a fost concesionată construcția mai multor tronsoane de cale ferată.

Proiectul arată că, de fapt, clădirea a fost construită pe un teren care la vremea respectivă se afla la marginea Capitalei. Pământul a fost proprietatea boierului Dinicu Golescu. A fost cumpărat de statul român de la nepoata acestuia Zoe Racoviță.

Digisport.ro

Liber la toată planeta! Decizia luată de Donald Trump

Gara de Nord și renovările de care a avut parte

„Proiectul gării cuprindea o clădire în formă de U, cu două corpuri paralele legate de un al treilea corp dispus perpendicular, cu arhitectură inspirată de cea a Gării de Nord din Paris.

Gara destinată de la bun început pentru tranzitul de călători și mărfuri cuprindea șapte linii de cale ferată, mai multe ateliere și birouri. De-a lungul timpului i s-au adăugat corpuri noi, au fost realizate schimbări ale fațadelor, devenind din gara de tranzit, o gară terminus.

La data de 25 septembrie 1872, gara este inaugurată în cadru festiv. Astfel, stația care primește numele de Gara Târgoviște se deschide circulației feroviare pe linia Roman – Galați – București – Pitești”, notează arhitectul Alexandra Buleu, în lucrarea „Gara feroviară, expresie a coliziunii culturale dintre oraș și teritoriu. Studiu de caz: Gara de Nord, București”, scrie historia.ro.

Sursa citată mai arată că statul român a răscumpărat tronsoanele de cale ferate după falimentul consorțiului Strousberg. Tot atunci a fost achiziționată și clădirea gării din Capitală, care a început să fie administrată de Căile Ferate Române (CFR). Instituția a fost înființată în anul 1880.

Evenimente notabile pe peronul de la Gara de Nord

Gara din România a fost martora unor evenimente importante încă de la construcție. De-a lungul timpului Gara de Nord a câștigat notorietate, iar în anul 1877 a primit vizita țarului Alexandru al II-lea al Rusiei. În 1883, trenul Orient Express a oprit pentru prima dată aici.

Au avut loc primirile regale și tot de aici a plecat Trenul Regal, inaugurat în 1928. Acest lucru s-a întâmplat vreme de 10 ani. Ulterior, Gara Băneasa a devenit gară regală. A supraviețuit primului bombardament aliat asupra Bucureștiului, în perioada celui de-al Doilea Război Mondial.

Pe 4 aprilie 1944, Gara de Nord a fost lovită de șase ori, iar triajul de patru ori. Gara Chitila a fost lovită de opt ori, în timp ce gara Băneasa de patru ori. Clădirea nu a fost pusă la pământ și a reușit să rămână în picioare când Nicolae Ceaușescu a luat în calcul demolarea sa.

Distrugerea clădirii și a gării era programată pentru anul 1992. Fostul președinte comunist dorea să construiască o nouă gară la marginea Capitalei. În altă ordine de idei, clădirea este inclusă în Lista Monumentelor Istorice din România având codul B-II-m-B-18803.