Gara de Nord din București a fost construită în perioada 22 septembrie – 4 octombrie 1869. Clădirea ridicată în prezența Regelui Carol I, cea mai importantă gară din București a fost la doar un pas de a fi demolată de dictatorul Nicolae Ceaușescu.
Terenul, care i-a aparținut boierului Dinicu Golescu, se afla de-a lungul fostei Căi Târgoviște, numită ulterior Calea Griviței. El a fost dat fiicei boierului care s-a căsătorit cu secretarul Legației Marii Britanii, Efiingham Grant, cel care a dat și numele podului ce a urmat să fie construit acolo.
Terenul a fost scos la vânzare pe bucăți, iar una dintre ele a fost cumpărată de statul român cu scopul de a construit pe acesta o gară care să lege Bucureștiul de zona de nord a țării.
Clădirea gării a fost proiectată după planurile Ministerului Lucrărilor Publice și a purtat, la început, numele de Gara Târgoviște. Consorțiul Stroussberg, cel care a realizat planurile, a dat faliment, iar statul a cumpărat acțiunile, devenind principalul proprietar al zonei și a liniilor adiacente ale gării. S-a înființat inclusiv un Consiliu pentru administrarea sa eficientă.
În 1872 Gara de Nord a fost inaugurată, fiind date în exploatare liniile Pitești — București — Buzău și Galați — Tecuci — Roman, în lungime de peste 600 km, cu 39 de stații.
În 1941 s-a început modernizarea zonei Gării de Nord. În locul vechilor ateliere de reparații s-a construit Palatul CFR, unde își are sediul Ministerul Transporturilor în prezent. În 1960 a fost închisă Piața Gării de Nord, iar de-a parte și de alta a clădirii au fost construite zece blocuri.
Anii trec, iar bombardamentele din cel de-Al doilea Război Mondial face ca Gara de Nord să sufere distrugeri însemnate. În 1992, Nicolae Ceaușescu dăduse ordin ca Gara de Nord să fie demolată, iar o altă gară asemănătoare să fie construită la marginea Capitalei.
S-au făcut modernizări însă, iar gara a rămas la locul ei: electrificarea liniilor de cale ferată, lungimea peroanelor a fost mărită, sălile de așteptate au fost reamenajate, clădirea a fost racordată la rețeaua de termoficare, fiind instalate calorifere în locul sobelor cu lemne, au fost construite pasaje pietonale sub și supraterane pentru a traversa căile ferate. De asemenea, s-a făcut și legătura Gării de Nord cu metroul din București. În acea perioadă, traficul feroviar a crescut semnificativ.
Clădirea Gării de Nord este inclusă pe Lista Monumentelor Istorice din România. Ultimele lucrări de reabilitare la gară au avut loc în perioada 1997 – 1999 și au constat în modernizarea sălilor de așteptare și a sistemelor de afișaj video, montarea de tâmplărie termopan, înălțarea peroanelor la nivelul podelei vagoanelor și introducerea biletelor de peron.