Gările din România considerate cu adevărat speciale, care au devenit magnet pentru turiști. Din cauza șinelor înguste, aici pot ajunge doar anumite trenuri.
Transportul feroviar din România are o istorie aparte. Ceea ce nu știu mulți este faptul că nu toate șinele de cale ferată de la noi din țară sunt la fel. Unele sunt mult mai înguste, ceea ce înseamnă că nu orice vagon poate circula pe ele. Un astfel de exemplu este cel al celebrelor mocănițe.
Mocănițele sunt, în prezent, un magnet pentru turiști. În Mureș, vizitatorii se pot plimba cu mocănița Sovata pe un traseu de 14 kilometri. Însă, înainte de a fi folosite în scop turistic, locomotivele cu abur transportau atât călători, cât și mărfuri pe un traseu de 82 de kilometri, între Târgu Mureș și Praid.
Tot de căi ferate înguste au fost legate și localitățile Sibiu și Sighișoara. În 1895, aici a început să fie construită o cale ferată îngustă, pe un traseu de 110 kilometri. Primul tronson de 48 de kilometri a fost inaugurat în 1898, iar al doilea, de 62 de kilometri, între Agnita și Sibiu a devenit circulabil în 1910. Aici, calea ferată era folosită pentru transportul lemnului și al călătorilor. În 1965, primul tronson a fost scos din circulație.
În prezent, cu ajutorul unui ONG, 7 kilometri din fostul tronson de 62 de kilometri au fost puși în circulație. Punctele sunt gara Hosman și Cornățel, iar cursele sunt organizate cu tren diesel și, uneori, cu tren tras de locomotivă cu abur.
În Munții Apusei se mai află o cale ferată îngustă, dar lungă de 93 de kilometri, situată între Turda și Abrud. Aceasta a fost finalizată în 1912. Până în 1997, a fost folosită pentru a transporta atât călători, cât și marfă. Similar celorlalte căi ferate, aceasta a fost dezafectată.
Totuși, două sectoare ale acesteia au fost păstrate și sunt folosite în scop turistic. În total, traseul dedicat vizitatorilor se întinde pe 30 de kilometri și leagă Lunca Arieșului de Sălciua, respectiv Câmpeni de Cărpiniș.
În Hunedoara, mocănițele pot fi văzute circulând pe ultima cale ferată îngustă din zonă. Aceasta unește Brad și Crișcior, pe un tronson de 10 kilometri. La sfârșitul secolul XX, calea ferată era folosită pentru transportul cărbunelui, însă, acum, a fost clasată drept monument istoric.
Unul dintre cele mai cunoscute tronsoane unde circulă mocănița se află în nordul României, mai exact, în Vișeu de Sus din Maramureș. Acest tronson popular a devenit atracție pentru turiștii care se pot plimba 22 de kilometri pe calea ferată îngustă, între Vișeu de Sus și Paltin.
Un alt tronson destinat turismului încă din 2005 este situat în Bucovina, unde circulă Mocănița Huțulca, pe un traseu de 12 kilometri. De asemenea, un traseu special reabilitat pentru turiști unește Râciu și Teaca și are o lungime de 25 de kilometri.