Gaura de la buget pune coaliția în impas: banii din PNRR sau alegerile din 2024. „Contextul e potrivit pentru a se ajunge la un conflict între PNL și PSD”

Cu încasările bugetare intrate în colaps pe primul trimestru al anului, încă nu avem datele pe luna martie, coaliția PNL-PSD caută măsurile pentru acoperirea deficitului bugetar de 4,7 miliarde de lei, însă măsurile propuse par a fi doar de suprafață.

Gaura de la buget pune coaliția în impas

În urmă cu fix o lună de zile, parlamentarii PNL-PSD susțineau la unison acordarea de la bugetul de stat a voucherelor de vacanță pentru angajații din sistemul privat. Costul întregului program era de 6 miliarde anual, însă finanțarea de la buget nu părea o problemă. Astăzi, Guvernul caută disperat să-și reducă cheltuielile. Săptămâna trecută, ministrul de finanțe vorbea de o gaură la buget de 4,7 miliarde de lei și cerea reducerea cheltuielilor cu 20 de miliarde.

Măsurile vehiculate săptămâna trecută vorbeau de o înghețare a angajărilor la stat, de reducere a posturilor din CA-urile companiilor de stat și de măsuri pentru creșterea colectării la bugetul de stat. Economiștii au avertizat că toate aceste propuneri sunt mai degrabă „un joc de glezne”, incapabile să acopere o asemenea gaură de la bugetul de stat. Asta cu atât mai mult cu cât guvernanții subliniau că nu susțin tăierea posturilor, a salariilor angajaților din aparatul de stat sau banii de la investiții. Pe de altă parte, ministrul Adrian Câciu, a exclus și creșterea impozitelor și taxelor pentru acoperirea deficitului. „Exclus să creştem taxe şi impozite în acest an. (…) Nu se pune în momentul acesta o astfel de discuţie”, a spus acesta luni seară.

Economiștii susțin însă că introducerea de noi impozite sau majorarea taxelor deja existente s-ar putea să fie singura opțiune pentru actuala coaliție. Asta cu atât mai mult cu cât social-democrații au declarat public că sunt împotriva tăierilor de salarii sau a reducerii numărului de angajați din administrația publică. „Trebuie să ajustăm cheltuielile publice, dar acest obiectiv nu se va face prin soluții imorale, de tristă amintire, precum tăierile salariale din perioada Băsescu”, a spus Paul Stănescu, excluzând categoric tăierea salariilor bugetarilor.

Digi24.ro

Niște români s-au instalat confortabil în casa unei spaniole plecate la copii, în Canada, și nu mai vor să plece

„Este evident că România are cheltuieli foarte mari, raportate la PIB și raportate la buget mai ales, cu salariile și cu pensiile. Lucrul ăsta se poate remedia în două feluri: fie crești PIB-ul, și atunci îți scade ponderea, fie reduci fondul de salarii sau fondul total de pensii și atunci rezolvi aceeași chestie. Anul trecut acest lucru s-a întâmplat parțial, așa cum a spus chiar ministrul de finanțe. Acest lucru s-a realizat prin inflație în anii trecuți”, a declarat, pentru FANATIK, profesorul de economie Bogdan Glăvan.

Acesta susține că tăierea salariilor în sectorul bugetar nu este fezabilă politic, dar susține că ea ar fi o soluție economică proastă, la fel ca în criza din 2010. În opinia sa este important pentru instituțiile statului să poate atrage oameni calificați pe care să-i plătească bine, însă susține că momentul pentru o reformă profundă, chirurgicală, care să elimine ineficiențele, a trecut în contextul în care ne apropiem de anul electoral 2024. Astfel, cea mai probabilă soluție pentru actuala coaliție va fi creșterea impozitelor.

„Este greu și aproape imposibil să vină cu acest tip de reforme profunde în acest moment, când ne apropiem de un an electoral. În plus, noi nu avem oameni în partidele aflate la guvernare capabili să facă o astfel de analiză și să implementeze o astfel de reformă. În acest moment, Guvernul este incapabil să facă o asemenea analiză și să facă o reformă aproape chirurgicală. De aceea cred că nu se va întâmpla mai nimic.

Cel mai probabil este să mai crească impozitele, o altă variantă pentru a asigura sustenabilitatea cheltuielilor publice. Însă, este o soluție doar pe termen scurt. Nu asigură sustenabilitatea pe termen lung, bani mai mulți la buget pe termen lung – dar în disperarea de situație cred că e cel mai probabil să vedem acest lucru”, a mai precizat Bogdan Glăvan pentru FANATIK.

Digisport.ro

Arpad Paszkany s-a afișat cu noua iubită, cu 24 de ani mai tânără, iar acum s-a aflat totul: femeia a rupt tăcerea

Reformele din PNRR și criza socială

Problema reducerii cheltuielilor publice, rămasă a fi dezbătută în această săptămână, pare să se fi transformat într-un concurs de glume. Ministrul transporturilor a anunțat că va cere bani în plus în condițiile în care peste 70% din bugetul ministerului este alocat investițiilor. La fel, Marius Budăi a anunțat că la Ministerul Muncii nu se atinge nimeni de salarii sau pensii și că va exista o reducere cu 20% a cheltuielilor „cu combustibilul și o reducere a deplasărilor”. Asta în timp ce coaliția a venit în Parlament cu noi proiecte ce angajează bugetul public la cheltuieli, iar FMI a redus prognoza privind creșterea economiei României în acest an, de la 3,1% cât estima în toamnă până la 2,4%.

Dacă situația economică a țării pare a se înrăutăți, în luna martie numărul beneficiarilor de pensii speciale a ajuns la cel mai ridicat număr, 10.222, în creștere față de luna anterioară. În condițiile în care reforma pensiilor speciale a rămas în aer în coaliție, măsurile pentru acoperirea deficitului bugetar par a ignora un alt jalon: reforma salarizării bugetare. Acest lucru a fost subliniat chiar de ministrul fondurilor europene, care a subliniat că acest jalon din PNRR trebuit îndeplinit până la finalul acestui an. „Nu vreau să-i sperii pe cei din sectorul public, dar vor fi condiții de reformă dure. Reforma nu se face cu mănuși de catifea”, a declarat Boloș la Digi24.

Analiștii politici sunt de părere liderii politici ai coaliției par să fi fost luați prin surprindere de realitatea economică, complet diferită de sumele bugetate anul trecut pentru 2023. Mai mult, semnalele venite din partea ministrului Boloș par a indica necesitatea unor reforme dure, cu tăieri de salarii, concedieri, adică o reformă ce nu poate fi făcută doar prin ajustarea unor posturi de prin CA-uri sau alte măsuri minimale. O asemenea problemă, în actualul context politic ar putea da naștere unui conflict deschis între PNL și PSD, susțin aceștia.

„Practic cerința reformei este să faci sistemul sustenabil, despre asta e vorba, la fel ca și în cazul pensiilor speciale. În consecință modificările ar trebui să fie ample. În același timp, pare că între PNL și PSD există un potențial de conflict pe tema asta și cred că și contextul e potrivit pentru a se ajunge la un conflict, și mă refer aici la rotativa guvernamentală, la situația din PNL, care afectează până la urmă relația dintre cele două partide. Deci contextul e potrivit ca cele două partide să nu se înțeleagă și să ajungă să se critice public, mai ales dacă vor apărea în spațiul public poziții tranșante, precum cea a lui Paul Stănescu.

De cealaltă parte, Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă par a vorbi aceeași limbă pe acest subiect, și ambii au cerut niște ajustări în modul în care se cheltuie banul public. Ne amintim cum a ieșit Marcel Ciolacu cu acea inițiativă, de nicăieri, „stop risipei din banii publici”, un prim semnal că această temă e esențială, iar apoi a fost ieșirea premierului care le-a cerut miniștrilor să facă economii la cheltuieli, fără însă a tăia de la salarii sau investiții”, a declarat, pentru FANATIK, consultantul politic Adrian Zăbavă.

În opinia acestuia, liderul PSD va depune toate eforturile ca aceste probleme să fie rezolvate până la rotativa guvernamentală, ceea ce înseamnă că perioada următoare ar putea fi una extrem de tensionată între cei doi parteneri de guvernare.

„Marcel Ciolacu și-ar dori să preia un Guvern care să fi rezolvat aceste probleme. În consecință vor avea două luni de foc. Nu cred că liderul PSD și-ar dori să intre în pâine direct într-un subiect cu tăieri de venituri și posturi la stat. PSD va face o presiune cât se poate de mare ca toate acestea să fie rezolvate până în momentul rotativei. Din cauza acestei presiuni imense cred că vor exista și conflicte publice, dacă nu direct între cele două partide, măcar între diverși lideri ai celor două partide”, a mai declarat Adrian Zăbavă pentru FANATIK, care subliniază că acest subiect a apărut după dezvăluirile privind tensiunile interne din PNL, cu critici puternice venite din partea unor lideri, precum Bolojan sau Blaga, care au criticat poziționarea partidului în raport cu PSD.

În opinia acestuia ambele partide par mai degrabă interesate să găsească o cale prin care să mențină actualul echilibru, stabilitate financiară pe baza fondurilor din PNRR și stabilitate socială prin lipsa reformelor dureroase presupuse în PNRR. În fața acestui impas, subliniază acesta, e greu de crezut că partidele își vor asuma costurile politice ale unor reforme nepopulare în pragul a patru rânduri de alegeri.

Mai mult, unul din zvonurile vehiculate în presă este că PNL și PSD s-ar afla foarte aproape de finalizarea unui acord pentru a candida împreună la toate alegerile din 2024. Dacă cele două formațiuni ajung sau nu la un acord pentru formarea unei alianțe electorale prin care să suporte în comun costurile electorale ale unor măsuri impopulare este încă o incertitudine, în condițiile în care pentru PSD actualul aranjament pare convenabil.

„Există o raționalitate a acestei idei, pentru că cele două partide, ideologic vorbind, sunt din același aluat. Partide populiste, iresponsabile și autoritare. Nu ar fi așa o surpriză dacă s-ar anunța o alianță electorală. În plus, aceste zvonuri nu sunt infirmate de către liderii coaliției, în special din PNL, pentru că este clar că premierul Ciucă favorizează o astfel de idee. E singura lui șansă de obține ceva electoral.

Dacă există cineva în situația asta e PSD-ul, care se gândește dacă poate ajunge la o poziție în care să nu mai aibă nevoie de liberali. Pe de altă parte nici nu vor să le dea drumul din mână complet, le convine să îi țină pe post de paravan și țintă a nemulțumirilor publice”, a declarat, pentru FANATIK, politologul Cătălin Avramescu.

Impozite pentru toți sau criză financiară

Opțiunile politice pentru actuala coaliție nu par nici ele la îndemână. O poziționare radicală împotriva reformelor din PNRR e greu de justificat, iar introducerea de noi impozite și taxe ar putea însemna sinucidere politică înainte de alegeri.

„E greu de crezut că la nivelul coaliției se poate asuma o astfel de poziție, de întoarcere radicală împotriva PNRR-ului, spunând că „România nu e pregătită să facă lucrurile astea, cine și le-a asumat să fie sănătos, noi renunțăm la bani”. Ar fi o poziție cu un decont uriaș, atât politic cât și economic. 

Pe de altă parte e greu de crezut că își vor asuma o creștere de impozite pentru toată populația. Asta pentru că deja imaginea Guvernului nu e una extraordinară, perspectivele sunt deja dificile, iar dacă stârnesc nemulțumirea socială se pot trezi într-o situație fără ieșire, cu oameni în stradă și proteste sociale – ceea ce le nenorocește șansele pentru 2024. Poate doar dacă avem niște actori politici care își asumă, odată cu aceste măsuri, și ieșirea din scena politică. Lucru greu de crezut”, a mai declarat consultantul politic Adrian Zăbavă pentru FANATIK.

Economistul Bogdan Glăvan subliniază că actuala coaliție nu pare deloc dispusă să facă reformele din administrația publică, deși ele sunt necesare nu doar pentru faptul că sunt în PNRR. Astfel, o altă opțiune pentru partidele aflate la putere este să nu facă absolut nimic și să conducă țara spre o repetare a crizei din 2010, cu tăierile bugetare de atunci.

„Practic UE ne premiază pentru niște reforme care oricum trebuiau făcute. E ca și cum un pacient care suferă de o tumoare, trebuie să se ducă să o extirpe și la final mai primește și o vacanță în Honolulu. În ciuda acestui fapt, autoritățile nu sunt interesate să facă această operație. Nu vor nici pentru pensiile speciale, nici în domeniul salarizării.

O altă opțiune e să înghețe, tot ca în 2010, toate cheltuielile bugetare, și să lase inflația și în acest an să erodeze în continuare procentele din buget, la fel cum s-a întâmplat în 2021 și 2022 cu pensiile. Însă în 2024 scăpăm de inflație iar presiunea socială va continua să crească pentru că populația nu poate suporta aceste creșteri de prețuri o perioadă atât de lungă. Nu văd cum vor ieși din această situație. Poate doar să o amâne tot așa, nefăcând nimic, nicio reformă de substanță și în final, când o să rămânem fără banii din PNRR o să vină o criză serioasă și atunci soluția va fi ca în 2010, adică tăieri generale”, a mai declarat, pentru FANATIK, Bogdan Glăvan.