Cât de multe gaze naturale a ajuns să importe România în 2021. Costurile facturilor la curent electric au explodat în ultimele luni

Institutul Național de Statistică a publicat date despre situația energetică a României pentru întregul an 2021, dar și cifre comparative cu 2020.

Vedem astfel care sunt capacitățile de producție ale țării în ceea ce privește energia electrică și, mai important de atât, care sunt sursele prime pe care statul se bazează pentru a furniza electricitate cetățenilor.

Cifrele de mai jos sunt redate în tone echivalent petrol, notate ”tep” – este o unitate de măsură pentru a putea echivala diversele surse de energie și reprezintă un combustibil convențional cu puterea calorifică de 10.000 kcal/ kg.

Astfel, România a avut la dispoziție 33.755,8 mii tep pe parcursul anului 2021. Reprezintă o creștere cu 2.136,6 mii tep față de aceeași perioadă a anului trecut.

Digi24.ro

O femeie a găsit o poșetă în care erau acte, bani și telefoane lângă gara din Arad. A luat-o și acum e reținută

Totuși, punând lucrurile în context, observăm că această creștere a resurselor de energie primară disponibile în România se datorează nu neapărat producției proprii, ci importurilor pe care statul s-a bazat din ce în ce mai mult pe parcursul anului trecut. Acestea au reprezentat, de fapt, cam 85% din creștere.

Raportul dintre producție proprie și importuri este de aproximativ 54% în favoarea producției interne, restul de 46% fiind acoperit de ”cumpărături” ale României din alte state.

Importurile de gaze au explodat în 2021, în vreme ce producția a ”reușit” să scadă

Gazul natural este principala sursă primară pentru realizarea de curent electric în România. Aproximativ o treime din energia electrică pe care o consumăm la nivelul țării este produsă în termocentrale pe gaze.

Din cele 10.031,6 mii tep folosite pe parcursul anului trecut, undeva la 72%, mai exact 7.211,4 mii tep reprezintă producția internă a României, din extragerea și valorificarea gazului natural în regim propriu. Restul vine din străinătate, iar o parte din creșterea facturilor se explică prin tabelul furnizat de INS.

Digisport.ro

FOTO Gest golănesc, fără precedent, al unui luptător către fata din ring! Ce a urmat depăștește orice imaginație

Importurile din acest an au crescut cu 68% față de anul trecut, în vreme ce producția a ”reușit” să scadă cu 1,1 puncte procentuale.

Cărbunele și țițeiul ca resurse de energie primară reprezintă și ele mai bine de o treime din resursele de energie primară. Deși mult mai poluante decât gazele naturale, sunt încă o sursă importantă de energie, atât în România cât și în multe alte state. Abordarea și politica de zero emisii nete până în 2050 în Uniunea Europeană vor lovi puternic în această ramură de producție a energiei electrice.

Între timp, însă, ponderea cărbunelui ca resursă de energie primară a reușit să crească anul trecut față de 2020, cu 16,5%, însă și importurile s-au ținut aproape, înregistrând o creștere de 10,7%. Țițeiul, în schimb, a înregistrat scăderi atât la nivel de producție (cu 4,1 puncte procentuale), cât și la importuri (2,3 puncte procentuale)

Centrala de la Cernavodă, un pilon important pentru producția de energie a țării

România mai are ceva timp la dispoziție să-și dezvolte alte capacități de producție energetică, cum ar fi prin intermediul centralei nucleare de la Cernavodă, unde ar urma să mai fie date în folosință alte două reactoare în următorii ani, datorită unui parteneriat semnat între țara noastră și Statele Unite. România a renunțat anterior la un parteneriat cu China pentru acest proiect ambițios, pe fondul unui curent de neîncredere crescând în ceea ce privește guvernul de la Beijing, nu doar la nivel național, ci și la nivel internațional.

Energia nucleară este comasată alături de hidro, eoliană, solară și ”energie electrică din import”, astfel că nu avem o imagine clară a niciuneia dintre acestea. Pentru a vedea importanța lor la nivel național, însă, INS mai furnizează un tabel referitor la balanța energiei electrice.

Observăm, astfel, că centrala de la Cernavodă furnizează cam 16,7% din totalul energetic al României pe parcursul unui an. Termocentralele clasice oferă 33% din curentul electric din România, în timp ce hidrocentralele sunt responsabile pentru un sfert din energia produsă în țară.

Centralele eoliene sunt și ele pe o poziție importantă, cu toate că s-a înregistrat o scădere a producției în 2021 față de 2020. 9,7% din producția de curent electric aparține acestor structuri, în vreme ce energia solară oferă 2,5% din energia la nivel național.

În această balanță, importurile reprezintă 12% din totalul de energie electrică produsă în țară.

Unde se duce curentul electric produs de România?

Cea mai mare parte a energiei electrice pe care o producem merge în economie. 61% din curentul românesc este destinat activităților economice. E de înțeles, având în vedere că ALRO Slatina este cel mai mare consumator energetic din țară. Și alte mari centre industriale consumă foarte multe resurse energetice.

Populația generală consumă doar 20% din totalul produs în țară, în vreme ce pentru iluminatul public e nevoie de aproximativ 0,7%: România mai și vinde curent electric altor state, cam 8,7% din totalul producției, în vreme ce alte 8,1% sunt destinate pentru consumul propriu tehnologic în rețele și stații.

În 2021 față de 2020 s-au înregistrat creșteri pe linie ale consumului în toate ramurile amintite anterior, diferența fiind de 5,5% de la an la an. Și exporturile au crescut masiv, cu 23% față de 2020.

Situația pieței energetice rămâne, în continuare, destul de sensibilă, iar prospectele nu sunt neapărat îmbucurătoare pentru următoarele luni. Plafonarea prețurilor și compensarea nu vor mai putea fi aplicate începând cu data de 1 aprilie, astfel că guvernanții caută acum soluții alternative pentru ca facturile românilor să nu crească amețitor, trendul fiind oricum unul ascendent, chiar și cu măsurile fiscale impuse în prezent.