News

Gazele din Marea Neagră, în pericol pentru un izvor de apă din Insula Șerpilor. Cum era să piardă România zăcămintele de hidrocarburi

România speră ca gazele din Marea Neagră să-i asigure independența față de importurile din Rusia, însă țara noastră a fost la un pas să piardă acestă resursă din cauza unei dispute legată de Insula Șerpilor
04.07.2022 | 09:03
Gazele din Marea Neagra in pericol pentru un izvor de apa din Insula Serpilor Cum era sa piarda Romania zacamintele de hidrocarburi
Insula Șerpilor este lipsită de izvoare de apă potabilă/ Sursă foto: Wikipedia
ADVERTISEMENT

Insula Șerpilor a intrat în atenția presei internaționale din cauza luptelor dintre armatele rusă și ucraineană pentru controlul acesteia, însă insula a avut o miză importantă și pentru România. Într-un mod cumva paradoxal, un singur izvor de apă potabilă de pe insulă ar fi lăsat țara noastră fără acces la exploatarea gazelor naturale din Marea Neagră.

Cum a pierdut România Insula Șerpilor

Războiul dintre Ucraina și Rusia a determinat statele europene să caute resurse alternative de alimentare cu gaze naturale astfel încât să reducă dependența de importurile din Rusia. România este într-o situație fericită întrucât are la dispoziție gazele din Marea Neagră, dar a fost la un pas să le piardă în favoarea Ucrainei și asta tocmai din cauza Insulei Șerpilor, un teritoriu care a aparținut cândva și României.

ADVERTISEMENT

În momentul de față, stânca stearpă de 17 hectare are pentru ruși și ucraineni o importanță militară enormă, mai ales în ce privește controlul asupra coastelor ucrainene. Însă pentru România de acum 15 ani, Insula Șerpilor era un teritoriu din cauza căreia țara noastră risca să piardă orice șansă la independența energetică.

Insula a fost controlată de turci încă din secolul XV, dar a devenit subiect de drept internațional în 1856 după ce Tratatul de la Paris, încheiat după războiul Crimeii, a impus Turciei sarcina de a construi un far pe insulă. După războiul ruso-româno-turc din 1877-1878, Insula Șerpilor a trecut în posesia României odată cu Dobrogea. A rămas în posesia țării noastre până în 1944 când un grup de marinari sovietici au preluat controlul.

ADVERTISEMENT

Tratatul de pace încheiat după al doilea război mondial nu conținea nicio prevedere legată de transferul către URSS al insulei, însă un protocol semnat de prim-ministrul român de atunci, Petru Groza, și ministrul sovietic de Externe, Viaceslav Molotov, prevedea că Insula Șerpilor va deveni teritoriu sovietic. Legalitatea acelui act este discutabilă, mai ales că România nu era în măsură să se opună pretențiilor sovietice, însă el a fost confirmat mai apoi în tratatul româno-sovietic de colaborare și asistență mutuală, semnat la București la 27 februarie 1961.

Disputa dintre Ucraina și România pe gazele din Marea Neagră

Acest lucru a lăsat România fără temei juridic pentru revendicarea insulei, astfel că tratatele din 1997 și 2003 dintre România și Ucraina, unul din statele succesoare ale URSS, au confirmat posesia Insulei Șerpilor de către ucraineni. Descoperirea zăcămintelor de gaze naturale de la Marea Neagră, estimate la circa 200 de miliarde de metri cubi a făcut stringentă delimitarea platoului continental al Mării Negre între Ucraina și România și a zonei maritime de exclusivitate economică pentru fiecare țară.

ADVERTISEMENT

Negocierile dintre București și Kiev nu au dus la un acord amiabil, fiecare parte având pretenții pe care cealaltă parte le socotea inacceptabile astfel că în 2004 România a cerut arbitrajul Curții Internaționale de Justiție. În pledoariile din fața acestei instanțe, Insula Șerpilor a căpătat un rol crucial. Ucraina a solicitat ca insula să fie socotită drept parte a țărmului ucrainean ceea ce ar fi însemnat că zona de exclusivitate economică a vecinilor noștri de la est se întindea pe o rază de 200 de mile marine în jurul insulei.

România a respins această pretenție afirmând că apele teritoriale ale Insulei Șerpilor nu se pot întinde în larg pe o rază mai mare de 12 mile marine. În februarie 2009, Curtea s-a pronunțat iar din zona aflată în dispută a acordat 9.700 km² țării noastrei, iar Ucrainei, doar 2.300 km².

ADVERTISEMENT
Arbitrajul Curții de la Haga în cazul diferendului teritorial româno-ucrainean/ Sursă foto: Curtea Internațională de Justiție

Linia albastră din imaginea de mai sus arată limita pretențiilor ucrainene, în timp ce linia roșie este limita revendicărilor românești. Delimitarea zonelor de exclusivitate economică dintre cele două state, așa cum a fost decisă de către Curtea de la Haga, este arătat de linia purpurie.

ADVERTISEMENT

Apă pentru gaze

Principalul motiv pentru care România a înregistrat acest succes a fost faptul că Insula Șerpilor a fost încadrată drept „stâncă” și nu „insulă”. Diferența este precizată în Convenția de la Montego Bay privind dreptul maritim care stipulează că o insulă care nu are rezerve proprii de apă potabilă este socotită drept „stâncă” și, în consecință, apele sale teritoriale nu pot avansa mai mult de 12 mile marine în larg. Cu alte cuvinte, dacă Insula Șerpilor ar fi avut un singur izvor, România ar fi pierdut aproape toată zona în litigiu, inclusiv partea în care se află zăcămintele de gaze naturale.

Detaliile delimitării au fost stabilite abia în 2013, însă soluția inițială a fost acceptată fără comentarii de ambele țări. Asta înseamnă că România avea dreptul să exploateze resursele de gaze încă de acum nouă ani, însă abia după ce rușii au debarcat, în 25 februarie, pe Insula Șerpilor, au decis să adopte o lege a exploatărilor off-shore care să scoată țara noastră de sub șantajul energetic al Moscovei.

De remarcat este faptul că Rusia este de faco vecina României încă din 2014 întrucât, după anexarea peninsulei Crimeea, apele teritoriale ruse și cele românești au o graniță comună de aproximativ 200 de kilometri.