Ce e nou la „bursa” apărării antiaeriene? România, pregătită să cumpere rachete din Franța, Marea Britanie și Italia

În cadrul unei conferințe care a avut loc recent la Paris, președintele Franței, Emmanuel Macron, a invitat mai mulți miniștri ai apărării din statele membre NATO să creeze condiții pentru ca fiecare țară membră a Alianței să se poată apăra singură, în situația în care, deocamdată, niciun stat membru al UE nu deține arme capabile să tragă de pe teritoriul său o rachetă care să atingă o țintă la mai mult de 1.000 de kilometri distanță. Potrivit generalului Virgil Bălăceanu, în virtutea acestui fapt și având în vedere contextul creat de războiul din Ucraina, țara noastră și-ar putea spori arsenalul defensiv, de sorginte americană, cu arme provenite din Franța, Marea Britanie și Italia.

Generalul în rezervă Virgil Bălăceanu: „Rachetele achiziționate din Franța, Marea Britanie și Italia pot fi integrate în sistemul american Patriot”

Conform Associated Press, președintele Emmanuel Macron a profitat de ocazie pentru a vorbi despre independența statelor europene față de SUA, în contextul strategiei de apărare antiaeriană. Practic, după Conferința care a avut loc în capitala Franței, se va mări considerabil „piața” sistemelor de apărare, în speță a rachetelor. Impactul acestui fenomen are implicații în țara noastră și urmează să vedem cum își va spori arsenalul armata română, în contextul ofertelor și, evident, al bugetului.

„Vom afla curând ce cale vom alege, pentru că lista este deschisă. Până acum s-a discutat cu privire la sistemele defensive VSHORAD și SHORAD și probabil că vom merge pe linia așa numitei atribuiri directe. Așadar, urmează să aflăm ce firme vor licita, respectând exigențele internaționale și cerințele solicitate de noi. Vom vedea care este capacitatea reală de investiție în România, din punctul de vedere al fabricării unor componente, dacă nu chiar a sistemelor, în întregimea lor”, a declarat, în exclusivitate pentru FANATIK, generalul în rezervă Virgil Bălăceanu.

Fostul reprezentant al României la Comandamentul NATO de la Bruxelles a precizat că, „într-o asemenea situație, la discuții pot participa țările membre ale grupului MBDA, puternicul dezvoltator și producător multinațional european de rachete. Franța, Marea Britanie și Italia sunt principalii investitori în acest domeniu. Așadar, nu excludem posibilitatea ca armata României să fie dotată cu asemenea sisteme care vin de pe piața europeană și pot fi integrate în cadrul sistemului american Patriot, aflat deja în dotare”.

Digi24.ro

Noi imagini cu suspecții din cazul bărbatului din Ilfov, torturat până la moarte: Au încercat cardul victimei imediat după tâlhărie

Generalul de brigadă a ținut să menționeze că, din punctul de vedere al investițiilor, calculele au fost făcute plecându-se de la premisa celor 2,5% din PIB alocați pentru apărare. Altfel, procedura nu ar fi fost lansată și nu s-ar fi solicitat aprobarea de către Parlament:

„În mod normal, ar trebui ca anul viitor respectiva procedură să fie lansată. Vom vedea cât timp vor dura finalizarea acesteia și intrarea în dotarea forțelor române, pregătirea și operaționalizarea sistemelor”.

Digisport.ro

"Cea mai sexy fotbalistă din lume" a rupt tăcerea! De ce nu renunță la machiaj în timpul meciurilor

SHORAD/VSHORAD, în… „luneta” armatei române

În momentul de față, România se găsește în etapa în care a achiziționat sistemul Patriot, dar și sisteme antiaeriene portabile, iar pasul următor face parte din programul SHORAD/VSHORAD, aprobat deja de Parlament. „Acest sistem presupune lovituri cu bătaie foarte scurtă și scurtă, sistemul Patriot fiind considerat unul cu bătaie medie. Astfel, dacă luăm în considerare inclusiv sistemele de apărare cu bătaie foarte scurtă, am putea acoperi cele patru niveluri”, este de părere interlocutorul nostru, care a completat:

„Deocamdată nu știm ce sisteme vor fi achiziționate pentru VSHORAD și SHORAD, însă acestea vor conduce către o dotare a forțelor aeriene, terestre și, într-o oarecare măsură, inclusiv a forțelor navale, pentru a răspunde cerințelor unei apărări antiaeriene și antirachetă stratificată, pe diverse altitudini”.

Potrivit defenseromania.ro, în condițiile în care forțele armate ale statelor membre UE suferă din pricina limitării la care ne refeream anterior, secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, prezent la Salonul Internațional Aeronautic de la Paris („Le Bourget – Paris Air Show”), la Conferința europeană de apărare aeriană și antirachetă, a deschis prima sesiune a evenimentului, intitulată „Privire de ansamblu strategică – o abordare cuprinzătoare a apărării aeriene”.

Conform site-ului NATO, Mircea Geoană a declarat că „integrarea rachetelor defensive va permite menținerea superiorității aeriene în cazul unui conflict și va proteja atât forțele armate ale Alianței, cât și populația și infrastructura critică”.

„Importantă este eficiența, nu distanța”

În acest context, am fost interesați să aflăm din partea generalului Virgil Bălăceanu dacă, atât pentru România, cât și pentru alte țări vecine, este alarmant faptul că, spre deosebire de multe dintre armatele membre NATO, Rusia poate lovi orice capitală europeană, în doar câteva minute. Răspunsul a sosit prompt:

„Dincolo de subiectul legat de distanță, este importantă eficiența. Altfel spus, dacă reușești să lovești ținta aflată la 100 de kilometri, discutăm despre o eficiență foarte bună. De regulă, noi nu avem o lovire în stratosferă. Arrow 3 este sistemul care ar permite o asemenea performanță, dar deocamdată vorbim despre apărarea antiaeriană antirachetă, pentru o distanță de la 3 până la peste 200 de kilometri”.

Potrivit fostului oficial român, care a atras atenția în mai multe rânduri cu privire la necesitatea revigorării armatei române, importantă este eficiența acestor sisteme, care a fost demonstrată și în Ucraina: „În conflictul la care facem referire nu sunt lovite rachetele de croazieră, rachetele balistice (mai dificil de atins) sau dronele de la distanțe de mii sau de sute de kilometri. Dar, important este că sistemul s-a dovedit eficient”.

„Cu siguranță că avem nevoie de lovire la o anumită altitudine, însă este importantă capacitatea radarelor de detectare a acțiunilor ostile, de a le putea însoți și de a primi cele mai bune determinări, astfel încât țintele să poată fi lovite, inclusiv într-o situație de suprasaturare, altfel spus de folosire a unei cantități mari de rachete sau de lovituri”, a subliniat intervievatul nostru.

Rivalitate între Franța și Germania, în privința sistemelor defensive

Conferința de la Paris s-a desfășurat în contextul în care Franța și Germania au planuri diferite cu privire la viitorul militar al Europei. Încă din luna octombrie a anului trecut, cancelarul german Olaf Scholz a vorbit despre crearea unui sistem european de apărare antiaeriană și antirachetă prin achiziționarea de echipamente, în comun, iar la acordul respectiv au aderat 17 țări, printre care și România.

În schimb, state importante, precum Franța, Italia și Polonia, nu fac parte din acest proiect. De altfel, Emmanuel Macron a criticat programul Skyshield pentru faptul că se bazează prea mult pe sistemele defensive fabricate dincolo de granițele UE, în speță, în SUA. Mai mult, pentru a descuraja potențialele acțiuni ale Rusiei, președintele Franței a vorbit, în repetate rânduri, despre necesitatea capacităților de atac cu rachete cu rază lungă de acțiune.

„Este firesc să apară opțiuni diferite, referitoare la înzestrarea forțelor armate. Această utilizare presupune și producția, care este legată de companiile din diverse state, chiar dacă discutăm despre multinaționale, cum este cazul MBDA, puternicul producător și dezvoltator european de rachete. Din acest punct au apărut poziționări diferite față de Germania, care lansează sistemul de apărare aeriană Skyshield”, a completat generalul Bălăceanu.

Ofițerul român a adăugat că „dilema Franței este legată de faptul că sistemele sunt achiziționate din SUA, deși acum Skyshield are, mai nou, și o componentă, pentru bătaie lungă, din Israel. Pe de altă parte, sunt state, precum Polonia, care deja au trecut la dezvoltarea propriilor sisteme. Varșovia a introdus Wisla, iar o parte din componente, precum sistemul de apărare aerian Piorun, cu bătaie foarte mică, sunt produse chiar în Polonia”.

Așadar, în acest caz, imaginea este foarte diversă și nu este ușor să găsim soluția oportună. Pe de altă parte, „România este membru în grupul țărilor deschise față de o eventuală dezvoltare a sistemului Skyshield. Justificarea este legată de faptul că Skyshield permite sistemul IRIS-T cu bătaie scurtă, produs în Germania, Patriotul, cu bătaie lungă, și Arrow 3, din Israel, de asemenea cu bătaie lungă. În ceea ce ne privește, deja am achiziționat sistemele Patriot, pentru bătaie medie”.

Israelul, oferit drept exemplu pentru NATO

Partenerul nostru de dialog este de părere că, în primul rând, trebuie luat în discuție aspectul legat de performanță. Acesta a oferit ca exemplu conflictele care s-au desfășurat până la începutul războiului din Ucraina, dar și cel al folosirii acestor sisteme în contextul actual:

„În Ucraina, sistemul Patriot este folosit în aceeași măsură ca sistemul polonez, Piorun, sau cel american, Stinger. Într-o perspectivă scurtă, ar putea fi folosit și sistemul Avenger. De asemenea, sunt folosite sistemele NASAMS și IRIS-T. Din acest punct de vedere, lucrurile sunt legate de capacitatea pe care o demonstrează respectivele sisteme în situații reale”.

Fostul oficial al Alianței Nord-Atlantice consideră că, „dacă ne gândim la o prezență pe linia înzestrării apărării antiaeriene și antirachetă multistratificată a Israelului, țară care nu face parte din NATO, avem de-a face cu cea mai bună specializare și cu rezultate semnificative, nu doar din punctul de vedere al producției, ci mai ales al modului în care operează aceste sisteme. Împreună cu americanii, israelienii au dezvoltat cel mai bine acest sistem, pentru apărarea multistratificată și pentru combaterea diversității de proiectile”.

„Practic, Israelul dispune de sisteme complexe, cu o multistratificare evidentă, care sunt folosite la acțiuni directe, unde și-au demonstrat capacitatea de reacție”, a încheiat generalul în rezervă Virgil Bălăceanu.