Generalul Virgil Bălăceanu pune degetul pe rană în problema revigorării armatei: „Într-o situație de criză, poate fi România o Ucraină care rezistă?”

Totul a pornit de la declarația lui Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO, care, pe fondul discuțiilor „la modă” privind resuscitarea industriei de apărare, a avertizat că, fără o economie și un brand puternice, ne așteaptă o perioadă foarte complicată. În completare, generalul în rezervă Virgil Bălăceanu a subliniat că, „la ora actuală, din punctul de vedere al echipamentelor, România depinde de liniile de aprovizionare externe. Dacă aceste circuite sunt tăiate sau perturbate, ne așteaptă o situație foarte grea. Să privim exemplul Ucrainei, care rezistă eroic și pe timp de război!”.

Generalul în rezervă Virgil Bălăceanu: „Este capabilă România să reziste, într-o situație de criză? Ucraina are o economie puternică și exportă, pe timp de război!”

Nu este pentru prima oară când generalul în rezervă Virgil Bălăceanu a analizat pentru FANATIK dotările armatei române, însă momentul este foarte bine ales, grație discuțiilor care se poartă la nivelul performanțelor economice care se răsfrâng în industria de apărare. „România se află la granița de est a NATO și, în același timp, este cel mai puternic stat din punctul de vedere al mărimii geografice, al puterii economice și al capacității militare din sud-estul Europei. Așadar, este în măsură țara noastră să reziste, din perspectiva rezilienței, în cazul unei situații de criză? Ipotetic vorbind, poate fi România o Ucraină care rezistă?”, ne-a declarat, în exclusivitate, fostul reprezentant al României la Comandamentul NATO de la Bruxelles.

Altfel spus, doar o țară solidă din punct de vedere economic și al tuturor componentelor legate de acest aspect, poate rezista într-o situație de criză sau de conflict militar. „Ucraina este un stat puternic, din punct de vedere economic. În primul rând, agricultura este foarte dezvoltată și iată că Ucraina își permite să exporte, în condiții de război. De asemenea, Kievul dispune de o industrie de apărare serioasă, care aprovizionează frontul. Să nu pornim de la ideea că importantele cantități de muniție și de echipamente sunt primite din Occident, ci de la faptul că acestea aparțin armatei ucrainene”, a precizat fostul oficial român.

Generalul Bălăceanu a apreciat că sprijinul occidental pentru Kiev se detașează prin tehnologie, dar nu prin cumul și prin valoarea investiției. Numărul încă mai contează și va mai acționa din punctul de vedere al raportului de forțe sau ca factor foarte important, în conflictul din Ucraina: „Pe de altă parte, această țară este lovită foarte puternic în sistemul energetic, dar, surprinzător, ea rezistă. Hidrocentralele, termocentralele și mai ales centralele nucleare, mai puțin cea de la Enerhodar, funcționează. Discutăm, așadar, despre un suport economic”.

Digi24.ro

Ultimele ore de viață ale Corinnei, femeia găsită moartă în dulapul din dormitor. Poliția l-a arestat pe iubitul ei

De asemenea, partenerul nostru de dialog a subliniat faptul că, în condiții de război, într-o criză energetică evidentă, datorată loviturilor continue ale rușilor, Ucraina nu a intrat într-o criză economică, alimentară și a bunurilor de consum: „Poate nu avem informațiile necesare, dar încă nu am văzut raționalizarea alimentelor și a altor produse, o măsură care apare în condiții de conflict armat. Surprinzător, Ucraina – un stat pe care noi nu-l consideram drept unul dintre cele mai puternice, ba mai mult, știam că atât corupția, cât și crima organizată sunt la ele acasă – ne demonstrează cu totul altceva, nu doar din punctul de vedere al voinței poporului, dar și studiind factorul economic”.

Avertismentul lui Mircea Geoană, de la realism la obligație

Să revenim la Mircea Geoană, care afirma că „deși România are o locație geostrategică excepțional de valoroasă, trebuie să-și transfere relevanța strategică în dividende economice. Fără o economie puternică, fără un brand puternic, fără un salt istoric inclusiv în agroindustrie, vremurile care ne așteaptă vor fi foarte, foarte complicate”.

Generalul Virgil Bălăceanu consideră că secretarul general adjunct al NATO, are dreptate:

„Nu putem singulariza instrumentele de apărare de dezvoltarea economică. În definitiv, apare și un impact psihologic. Noi luăm în considerare militarul aflat în activitate, cetățeanul care execută serviciul militar în rezervă, care este o activitate voluntară, dar trebuie să luăm în calcul și persoanele care rămân în planurile de mobilizare, în speță cele care au satisfăcut serviciul militar până în anul 2007. Acești oameni ne pot întreba: „Dacă mă chemi sub arme, pentru a-mi apăra Patria, ce anume apăr eu?”.

Interlocutorul nostru este de părere că avem de a face cu multe exemple care demonstrează că armatele importante au în spate economii puternice:  „În același timp, o economie dezvoltată se bazează pe industria de apărare, pe resursele necesare în situații de criză și pe posibilitatea internă a unor lanțuri de aprovizionare în toate stările, fie că vorbim despre urgență, necesitate, asediu, mobilizare sau de război. Să privim, așadar, exemplele oferite de SUA, Israel și de Coreea de Sud. Acești factori se află într-o deplină conexiune. Altfel, am rămâne doar cu o armată separată de societate”.

Digisport.ro

Ieri legendă, azi ”terorist”! A fugit din țară, iar acum e șofer și vânzător de cărți: ”Mi-a luat tot”

În acest sens, potrivit generalului Bălăceanu există mai multe detalii importante. Armata ar deveni o structură unică, dar economia reprezintă bunăstarea poporului, creșterea salarizării și a veniturilor, de care au nevoie și forțele militare. Militarii aflați în rezervă și în retragere au nevoie de creșterea pensiilor. Aceste chestiuni nu pot fi realizate exclusiv într-un cadru instituțional unic. „Altfel, am ajunge la ce se întâmplă în regimurile dictatoriale, unde armata care sprijină respectivul lider este bine plătită, chiar dacă statul respectiv nu are o economie puternică”, a continuat partenerul nostru de dialog.

Voluntariatul, la baza pregătirii populației pentru apărare

Cu siguranță, corupția este un fenomen care trebuie privit, în continuare, cu atenție. Însă, conform spuselor generalului în rezervă, atunci când țara se bazează pe o economie puternică și zona de interes din perspectiva militarilor este mult mai mare. Prosperitatea economică aduce cu sine un status social mult mai bun și apare un anumit confort al modernității. Cetățeanul societăților moderne, înalt tehnologizate și performante din punct de vedere economic este mai puțin predispus la sacrificiu, dar există și exemple contrare, precum SUA.

„În Statele Unite, serviciul miliar este voluntar, fie că vorbim despre militarii în activitate, de rezerviști sau de Garda Națională, iar oamenii merg pe front și uneori mor în războaie. Nu știu dacă cetățeanul american aflat sub arme face acest lucru pentru bani, din spirit patriotic ori de aventură, dar știm foarte bine că o face. Probabil, la un moment dat, toate aceste variante se combină”, a exemplificat Virgil Bălăceanu, care a dorit să scoată în evidență o altă chestiune aflată în centrul dezbaterilor publice, în această perioadă:

„Problema legată de voluntariat trebuie foarte bine înțeleasă, inclusiv în România. Noi dorim să reconstruim forța de rezervă, pe baza voluntariatului. O lege pentru pregătirea populației pentru apărare, care introduce serviciul voluntar militar în termen timp de patru luni, cu patru salarii medii pe economie, trebuie să fie adoptată cât mai curând, pentru că altfel nu vom fi capabili să ne construim această forță de rezervă”.

„În plus, trebuie să-i stimulăm și din punct de vedere material pe tinerii cu vârste cuprinse între 18 – 35 de ani. O altă mare problemă constă în faptul că abia acum resuscităm industria de apărare a țării, una aproape inexistentă. Ca să mă exprim pe înțelesul tuturor, încercăm să repunem pe picioare fabricile de muniție și, de asemenea, măcar o fabrică de praf de pușcă”, a continuat partenerul nostru de discuție.

Polonia, un alt exemplu la îndemâna Armatei Române

Revenind la punctul de plecare al dialogului cu generalul Virgil Bălăceanu, acesta este de părere că, „prin componentele sale tehnologice, economia românească a fost resuscitată, deși nu în toate dimensiunile. Spre exemplu, țara noastră produce foarte mult în domeniul IT-ului. În consecință, România dispune de firme care produc softuri de comandă și de control. O parte dintre acestea au fost achiziționate de armată și să sperăm că vor fi cumpărate în continuare”.

Așadar, conform afirmațiilor intervievatului nostru, există domenii în care progresul economic se reflectă în industria de apărare, dar și domenii în care acest fenomen nu se întâmplă. Ar trebui ca lucrurile să se schimbe, mai ales prin legea offsetului, deoarece poporul român cheltuiește sume importante pentru înzestrare, dar acesta trebuie să se reflecte și în industria de apărare.

„În concluzie, în România constatăm o creștere economică, nu însă și o evoluție procentuală, în aceeași dimensiune, a industriei de apărare. Să luăm exemplul Poloniei, care produce tehnică militară. Dacă nu dispun de sistemul înalt, din punct de vedere tehnologic, care se instalează pe o platformă auto, polonezii produc respectivele platforme la ei acasă. De asemenea, Polonia dispune de tipuri de armament pe care le trimite în Ucraina. Acest amănunt important ține atât de sprijin, dar și de faptul că eficiența respectivelor obuziere autopropulsate sau rachete antitanc este verificată într-un război”, ne-a mai oferit un exemplu important partenerul nostru de dialog.

„Cheltuim mult pe programele de înzestrare, pentru că este vorba despre libertatea, integritatea și suveranitatea noastră, dar este grăitor faptul că acest lucru nu se reflectă în resuscitarea, apoi în revitalizarea și în cele din urmă în reconsolidarea industriei noastre de apărare. Peste câțiva ani, se va ajunge la concluzia că au fost cheltuite sume foarte mari, care nu s-au regăsit în industria de apărare sau în economie”, a conchis generalul Virgil Bălăceanu.