Ultima temă invocată de către liderul AUR în criticile formulate la adresa Guvernului vizează datoria publică a României și rata dobânzilor la care se împrumută statul român. El citează un document oficial al Consiliului Fiscal, instituție care a criticat unele măsuri susține de liderul AUR, care au dus la crearea actualului deficit bugetar.
Într-o interpelare parlamentară, emisă la jumătatea lunii decembrie, George Simion acuza Executivul că riscă să arunce România „într-o criză a datoriilor suverane” din cauza creșterii datoriei publice, a majorării costurilor de împrumut și „incapacitatea Guvernului de a controla deficitul”.
„Creșterea datoriei publice într-un ritm care depășește constant previziunile oficiale, dublată de scumpirea finanțării pe piețele externe, ridică semne serioase de întrebare privind credibilitatea politicilor fiscale adoptate de Ministerul pe care îl conduceți, domnule ministru, iar în lipsa unor măsuri ferme și coerente, România riscă să ajungă într-o situație în care refinanțarea datoriei devine dificilă sau excesiv de costisitoare, o perspectivă nu poate fi ignorată”, se arată în interpelarea pe care liderul AUR i-a adresat-o ministrului de finanțe.
În acest document, Simion îi cere ministrului datele oficiale privind datoria publică a României, dar și care sunt costurile actuale de finanțare ale României „și de ce acestea au crescut”.
„Doresc să cunosc dacă investitorii internaționali își pierd încrederea în capacitatea României de a își gestiona datoria și dacă ratingul suveran este expus unui risc real de retrogradare”, a mai scris liderul AUR, care a cerut să știe dacă în acest moment există discuții cu instituțiile financiare internaționale privind un potențial sprijin pentru țara noastră în eventualitatea în care nu vom mai avea acces pe piețele internaționale.
Tema datoriei publice a României și deficitul bugetar a fost des utilizată de cei de la AUR, care au încercat în mod repetat să asocieze situația fiscală din România fie cu cheltuielile cu înarmarea, fie cu ajutorul financiar oferit de țara noastră Ucrainei. În interpelarea parlamentară a lui George Simion acesta chiar citează un raport al Consiliului Fiscal cu privire la rectificarea bugetară de anul trecut.
Acest raport al Consiliului Fiscal, în fapt, apreciază măsurile luate de Guvernul Bolojan pentru reducerea deficitului, în special pe partea de venituri, adică majorările de taxe și impozite, subliniind că ele au fost necesare pentru redresarea finanțelor publice. Aceleași măsuri au fost criticate de către liderul AUR, care în repetate atacuri l-a caracterizat pe actualul premier drept „artizanul austerității”.
Poate cel mai elocvent exemplu concret îl constituie legea de recalculare a pensiilor, anunțată de Guvernul Ciolacu în vara anului 2023 și votată în Parlament în luna noiembrie. FANATIK a scris la data respectivă, citând îngrijorările economiștilor, că măsura va adăuga între 55 și 60 de miliarde de lei la cheltuielile cu asigurările sociale, cheltuieli ce nu sunt acoperite de veniturile publice. Consiliul Fiscal, citat acum de liderul AUR, și-a exprimat de asemenea îngrijorarea cu privire la riscurile la care se expune executivul printr-o astfel de măsură.
În septembrie 2024, luna în care pensionarii și-au primit efectiv pensiile recalculate după noua lege votată în noiembrie 2023, George Simion și AUR au acuzat Guvernul Ciolacu de mită electorală, în condițiile în care măsura venea cu două luni înaintea alegerilor prezidențiale și parlamentare. Liderul AUR a avut atunci o abordare dublă: pe de o parte el a acuzat executivul că nu a crescut pensiile suficient, anulând indexări prevăzute de lege și a atacat modul de recalculare (când circa 800.000 de pensionari nu au primit bani în plus).
„Legea pensiilor nu este altceva decât o generoasă mână de praf în ochii pensionarilor, doar un exercițiu propagandistic menit să aducă în curtea falimentarului guvern PSD-PNL”, declara George Simion, care și el se afla în plină precampanie electorală. În campania electorală din mai 2025, soluția propusă de liderul AUR a fost concedierea a 500.000 de bugetari și desființarea instituțiilor „parazitare”.
Ce s-a întâmplat în Parlament pe legea pentru recalcularea pensiilor? La Senat AUR s-a abținut de la vot, iar la Camera Deputaților, care a fost și for decizional, parlamentarii AUR, inclusiv George Simion, nu au fost prezenți. Doar USR a votat împotriva acestei măsuri în noiembrie 2023.
În ceea ce privește datoria externă a României și dobânzile pe care statul român le plătește, pe de o parte, liderul AUR are dreptate să ceară informații oficiale de la Guvern. Asta pentru că pe site-ul Ministerului Finanțelor raportările privind nivelul datoriei externe se opresc la luna august. Ministerul are însă o serie de estimări privind evoluția plăților lunare la împrumuturile făcute de Guvern, iar o analiză publicată de FANATIK la mijlocul lunii decembrie arăta că în acest an, doar dobânzile plătite de țara noastră se apropie de pragul de 50 de miliarde lei (dintr-un total de 155 miliarde).
Aceeași analiză arăta însă că, cel puțin în ultimele luni pentru care existau date, executivul reușise să-și restructureze o parte din împrumuturi, reducând astfel dobânzile achitate. Acest lucru avea să fie confirmat și de către premierul Bolojan la finalul anului, când a anunțat că ținta de deficit a fost îndeplinită, deficitul bugetar fiind chiar cu 0,75% din PIB sub această țintă.
„Am reușit prin acest prim pachet să ne păstrăm credibilitatea în fața creditorilor noștri, în fața piețelor. Asta înseamnă că ne-am împrumutat mai ieftin și, deja, în această toamnă achităm dobânzi mai mici față de cele la care pe care le plăteam la începutul anului”, a spus premierul după ultima ședință de guvern din an.
La finalul lunii noiembrie, România plătise 48,8 miliarde doar dobânzi la împrumuturile făcute pentru acoperirea cheltuielilor.
Informația pe care Simion o lansează în interpelarea parlamentară, cum că dobânzile la care se împrumută statul român au crescut, este pur și simplu falsă. Ea nu este contrazisă doar de premierul Ilie Bolojan, ci și de informațiile disponibile pe site-urile internaționale. Astfel, se observă că în ultimele luni rata dobânzilor la bondurile guvernamentale pe zece ani – practic dobânzile la care se împrumută România – a scăzut constant, până la valoarea actuală de 6,74%.
Vorbim de o scădere constantă începând cu jumătatea lunii octombrie, atunci când dobânzile percepute țării noastre erau de 7,45%. Practic, contrar afirmațiilor liderului AUR cum că piețele financiare internaționale își pierd încrederea în măsurile actualei guvernări, se poate observa o scădere a riscului asociat cu țara noastră.
Fluctuația dobânzilor percepute țării noastre dezvăluie însă un alt aspect demn de subliniat. Cele mai mari dobânzi percepute României în ultimii trei ani au fost în săptămâna 02 – 08 mai 2025. În doar câteva zile rata dobânzilor percepute la împrumuturile pe zece ani României a crescut de la 7,4 la 8,5%. Este perioada în care Simion obținea victoria zdrobitoare în primul tur al alegerilor prezidențiale din mai, având peste 20 de procente în fața lui Nicușor Dan, și când victoria sa în turul II părea certă.
Cu alte cuvinte, cel mai ridicat risc perceput de investitorii străini – cei care cumpără bondurile emise de statul român – la adresa stabilității financiare a României a fost în momentul în care George Simion părea aproape sigur că va deveni viitorul președinte al României.