George Stanca a murit! Scrisoarea jurnalistului la demolarea stadionului Rapidului: „Adio, Giuleştiule de legendă!”

Cunoscutul jurnalist și scriitor George Stanca s-a stins din viață la vârsta de 71 de ani. El a suferit un stop cardio-respirator, în timp ce era internat la Spitalul „Sfânta Maria”. Anunțul a fost făcut de familia jurnalistului.

George Stanca era un cunoscut fan al Rapidului. Toate detaliile privind pasiunea jurnalistului pentru Rapid au fost evidențiate într-o scrisoare dramatică pe care George Stanca a scris-o cu ocazia ultimului meci pe Stadionul Giulești, partidă care a coincis și cu retragerea lui Daniel Pancu. Din păcate, George Stanca era încă de atunci bolnav și nu a putut asista la ultima partidă de pe stadionul Valentin Stănescu. „Am crescut de la vârsta de trei zile în Giuleşti. Giuleşti -Sârbi. Am făcut studiile la şcoala elementară din cartier şi liceul la ”Doamna Stanca” din cartierul CAM, fostul conac al boierilor Grant. Am locuit cu părinţii tot în ”Sârbi”, pe vremea facultăţii. Abia în 1976 mi-am luat un apartament în Militari şi m-am mutat. Dar, hai să ne înţelegem, eu sunt rapidist născut, iar nu făcut!”, povestea George Stanca, în scrisoarea dedicată demolării Rapidului.

George Stanca, scrisoare la demolarea stadionului Rapid

George Stanca a povestit că pasiunea pentru Rapid a moștenit-o de la bunicul său, Ghiță Crăciun, care lucrase la atelierele Grivița și că a ajuns prima oară pe stadion la vârsta de cinci ani: „Bunicul meu, Ghiţă Crăciun, maistru la Griviţa, a fost rapidist, el rămăsese până prin anii 60 tot la denumirea de CFR Bucureşti. Apropo, apoi ne-am numit şi ”Locomotiva”. Când veneam de la un meci el mă întreba ”Ce a făcut, mă, Chefereul?” Tatăl meu de-al doilea şi cel care m-a crescut de la 3 ani, Dumitru Marin-Unu – un înger – m-a dus de la 5 ani pe stadion. În potcoavă. Era prieten cu Valentin ”Tinel” Stănescu, căruia eu îi trăgem la poartă, visându-mă jucător mare în tricoul alb-vişiniu, cel cu dungi verticale.”

George Stanca s-a arătat extrem de dezamăgit de faptul că stadionul din Giulești s-a dărâmat: „Urmează ca stadionul să se demoleze. De ce? Să se facă unul modern! Şi nu se putea face unul aparte. Zona Pasteur e generoasă, trebuie să demolăm templul sfânt al rapidiştilor? Dar ştiu că latru şi plâng degeaba. Pe vremea ailaltă, când s-a demolat podul Grant am făcut un grupaj decent în SLAST în care eu şi alţii anume Nichita Stănescu, Traian T. Coşovei, poeta Ioana Proca ceream salvarea fizică măcar a unui tronson. Nici vorbă, tot fierul podului s-a topit la Oţelul Roşu. Blasfemii. Căci aşa ştie românul să-şi conserve valorile – le rade de pe faţa pământului. Sunt bolnav, nu pot merge, dar în ziua meciului am trecut de două ori prin faţa stadionului care se pregătea pentru ultima partidă. Apoi m-am dus acasă, am văzut meciul şi am plâns ca un copil. Adio, stadion Valentin Stănescu! Adio, Giuleştiule de legendă!”, a scris rapidistul, în urmă cu două luni.