News

Germania și Uniunea Europeană, împinse pe calea înarmării de atacul declanșat de Putin asupra Ucrainei. „O schimbare uriașă. UE va deveni o super-putere politică globală”

După atacul Ucrainei ordonat de către Putin, Germania a anunțat nu doar sprijinirea Kievului cu armament militar, dar și un vast program de înarmare, o schimbare „colosală” ce va schimba radical Uniunea Europeană.
28.02.2022 | 17:10
Germania si Uniunea Europeana impinse pe calea inarmarii de atacul declansat de Putin asupra Ucrainei O schimbare uriasa UE va deveni o superputere politica globala
Olaf Scholz, schimbare radicală a politicii de apărare a Germaniei după invazia Ucrainei de către Rusia. Sursa foto: colaj Fanatik
ADVERTISEMENT

Unită în fața agresiunii declanșate de Moscova împotriva Ucrainei, Uniunea Europeană este în momentul de a se transforma într-o super-putere politică la nivel global, susțin experții în relații internaționale. Motorul acestei transformări pare a fi dat de Germania, care prin vocea cancelarului ei, în doar 30 de minute, a anunțat un vast program de înarmare punând capăt astfel unei politici externe de neimplicare totală în conflictele militare.

UE, ajutor militar pentru Ucraina

După ce sâmbătă Belgia a fost prima țară europeană care a anunțat trimiterea de echipamente militare în sprijinul Ucrainei, cu adevărat șocant a fost anunțul ulterior al Germaniei de a sprijini Kievul cu 1.000 de arme anti-tanc și 500 de rachete antiaeriene Stinger. După anunțul Berlinului a venit rândul altor state, precum Olanda sau Suedia, să anunțe trimiterea de echipamente militare sofisticate în sprijinul Ucrainei.

ADVERTISEMENT

Totul a culminat cu anunțul făcut duminică de șeful diplomației europene, Josep Borrell, nu de mult umilit după o vizită făcută la Moscova, că UE va oferi tehnică militară Ucrainei în valoare de 450 de milioane de euro, inclusiv avioane de vânătoare.

Un alt moment cheie petrecut duminică a fost anunțul cancelarului Olaf Scholz în fața Parlamentului cum că Germania va aloca imediat 100 de miliarde de euro pentru înzestrarea armatei, dar și că țara sa va depăși pragul de 2% din PIB destinat apărării în anii următori. Comentatorii politici sunt de părere că schimbarea de paradigmă a Berlinului este una tectonică, cu efecte asupra întregii Uniuni în anii următori, reprezentând, de facto, abandonarea unei dogme de neutralitate și neimplicare în conflictele militare a Germaniei.

ADVERTISEMENT

Ca perspectivă, cele 100 de miliarde de euro destinate înzestrării militare reprezintă mai mult decât dublul bugetului de 47 de miliarde de euro destinat apărării în acest an în Germania, și mult mai mult decât bugetul apărării din Rusia, estimat la circa 61 de miliarde de dolari.

„S-a terminat o întreagă epocă”

„Vorbim de o schimbare uriașă, iar impactul ei va fi extrem de mare. Practic, întregul echilibru cu Europa Centrală și de Est se schimbă odată cu schimbarea politicii germane aduse de noul cancelar Olaf Scholz. Tradiționala „business as usual” a Germaniei cu Rusia s-a terminat. S-a terminat o întreagă epocă. Nu știm dacă pe termen mediu și lung e bine sau rău, dar pe termen scurt prin această decizie modifică radical poziția și forța Occidentului în disputa cu Rusia, dar și evoluțiile de pe frontul ruso-ucrainean. E vorba de rachete, e vorba de bani, e vorba de mesajul politic pe care-l transmite Germania. E colosal.

ADVERTISEMENT

Asta este o schimbare majoră, Germania e mult prea puternică, contează prea mult în UE. E o țară care schimbă echilibrul. Iar acum pariul lui Biden se vede că a fost un pariu corect. Totuși Biden e cel care a promovat această apropiere de Germania, și a făcut din relația americano-germană un fel de piatră de temelie a politicii trans-atlantice”, a declarat pentru FANATIK istoricul Armand Gosu.

În opinia acestuia schimbarea de paradigmă în politica externă și de apărare a Germaniei reprezintă sfârșitul relației apropiate ce exista între Berlin și Moscova în contextul în care Mihail Gorbaciov a fost unul din susținătorii reunificării Germaniei. Istoricul Armand Gosu este de părere că vizita tensionată a cancelarului Olaf Scholz la Moscova a reprezentat un indiciu că Berlinul nu va mai tempera răspunsul UE la acțiunile Rusiei.

ADVERTISEMENT

„Cred că această schimbare putea fi intuită după vizita lui Scholz la Moscova. Discuțiile au fost dure, conferința de presă a fost dură. A fost momentul acela de cotitură în care Scholz l-a întrerupt pe Putin pe tema genocidului, atunci când liderul rus a spus că în Donbas este un genocid iar, cancelarul german l-a contrazis pe această temă. Apoi, televiziunile din Rusia, după această vizită, vreme de trei, patru zile practic au tocat la Scholz fără milă. A fost total neobișnuit așa ceva.

ADVERTISEMENT

Germani avea o poziție a ei foarte clară. Ea se înțelegea mai bine cu Rusia, avea urechi să asculte ce zice Rusia, ea era un fel de pod între Rusia și Occident. Și pe partea politică și pe cea economică, era o atitudine ce rezulta din poziția URSS-ului la unificarea Germaniei de acum 30 de ani. Gorbaciov a sprijinit proiectul unificării germane. L-a sprijinit pe Helmut Kohl să facă asta în ciuda faptului că francezii sau britanicii nu au fost deloc entuziasmați de unificarea germană. Germania, și în special creștin-democrații, se simte obligată față de Moscova. E datoarea Moscovei, iar Putin a avut momente a care a reamintit acest lucru Berlinului.

Acum Scholz a venit și a schimbat tot. A zis „gata, 30 de ani am stat cu capul în pământ, am înghițit multe de la Rusia, ajunge””, a declarat istoricul Armand Gosu.

O schimbare dramatică a deciziei la Berlin

Fostul ministru de externe al României, Cristian Diaconescu este de părere că, chiar dacă răspunsul statelor UE de a înarma Ucraina în fața atacurilor Rusiei este unul normal, în contextul în care „nu pot rămâne indiferente la o agresiune în Europa”, schimbarea de viziune a Germaniei rămâne una dramatică.

„Din punctul de vedere al politicii Germaniei, schimbarea este majoră. În primul rând acceptarea suspendării intrării în folosință a coridorului Nord Stream 2, după care susținerea pe care Germania a dat-o privind introducerea în pachetul de sancțiuni impuse Federației Ruse a blocării relațiilor interbancare în sistem SWIFT, și în al treilea rând, și cel mai important, pentru prima oară după cel de-Al Doilea Război Mondial, Germania acceptă exportul de armament letal pe o piață care face parte dintr-un stat aflat într-o criză militară în desfășurare.

Germania a fost consecventă până în acest moment în a nu se implica militar sub nicio formă, nici măcar din perspectiva dimensiunii comerciale, în zonele aflate în conflict. Este o schimbare fundamentală, dramatică, de decizie la Berlin din această perspectivă”, a declarat pentru FANATIK Cristian Diaconescu.

În opinia fostului oficial român, în actualul context strategic, schimbat radical de invazia declanșată de către Rusia împotriva Ucrainei, unul din scenariile posibile este ca Uniunea Europeană să se consolideze și mai mult ca o forță politică și nu doar una economică.

„Până la urmă fundamentele tratatelor constitutive și ale tuturor deciziilor care țin de funcționarea Uniunii Europene sunt legate de protejarea unui sistem de valori. În condițiile, să spunem, unor relații normale cu Federația Rusă, cu toate minusurile și plusurile acestei relații, Uniunea Europeană nu a simțit nevoia să se exprime ca și organizație printr-o atitudine hotărâtă în protejarea acestui sistem de valori. În condițiile depășirii unor linii roșii de către Federația Rusă și a unei agresiuni militare deschise împotriva unui stat suveran și independent, Uniunea Europeană este obligată de politica Rusiei să facă un pas în față. E clar că s-a intrat într-o logică a escaladării, ori din acest punct de vedere, sunt convins că Moscova nu se putea aștepta ca gesturile sale să nu rămână fără răspuns din partea nu numai a NATO, ci și a UE”, a mai declarat pentru FANATIK fostul ministru de externe, Cristian Diaconescu.

„Președintele Putin a creat o nouă realitate”

„Președintele Putin a creat o nouă realitate prin invazia sa în Ucraina. Această nouă realitate necesită un răspuns clar. Noi i-am oferit-o”, a spus duminică cancelarul Olaf Scholz, după anunțul privind sporirea bugetului de apărare. Ambasadorul ucrainean, care anterior criticase Berlinul pentru lipsa unor acțiuni de ajutor concret, a numit sesiunea specială din Bundestag drept „un moment istoric”.

Anunțul cancelarului Scholz, care a subliniat și necesitatea ca Germania să scape de dependența sa de importurile de energie din Rusia (55% din consumul intern), dar și urgența achiziției de tehnică militară sofisticată.

„Poate că Germania lasă în urmă o formă de reținere în politica externă și de securitate. Dacă lumea noastră este diferită, atunci și politica noastră trebuie să fie diferită”, a spus Annalena Baerbock, deputat din partid Verzilor, cunoscut pentru pacifismul său.

„Nu este o acumulare de datorie, ci o investiție în viitorul nostru”, a declarat apoi și ministrul de finanțe, Christian Lindner, cunoscut pentru conservatorismul său fiscal.

„Guvernul german tocmai a făcut o întoarcere de 180 de grade chiar în fața ochilor noștri. Este remarcabilă viteza cu care s-a schimbat viziunea în ceea ce privește cheltuielile pentru apărare și exporturile de arme în zonele de conflict. Pentru prima dată de la sfârșitul Războiului Rece, toată lumea își dă seama că țara are o armată care probabil nu i-ar putea proteja”, a declarat pentru LA Times, Thomas Jaeger, profesor de științe politice la Universitatea Cologne, care a făcut referire la o declarație recentă a șefului armatei germane, care a susținut că armata nu dispune de tehnica necesară unui conflict modern.

Avioane de vânătoare pentru Ucraina

Şeful diplomaţiei europene Josep Borrell a anunţat duminică că statele UE au decis să deblocheze 450 de milioane de euro pentru a cumpăra tehnică militară și care apoi va fi livrată armatei Ucrainei. Țările UE vor trimite „avioane de luptă” în Ucraina, la cererea Kievului, pentru a o ajuta să contracareze atacul aerian și terestru al Rusiei, a spus Josep Borrell.

„Vom furniza chiar și avioane de luptă. Nu vorbim doar de muniție”, a spus el într-o conferință de presă. Militarii ucraineni ,,au nevoie de avioane de luptă pe care armata ucraineană este capabilă să le opereze, unele state membre au astfel de avioane”, a spus Borrell.

Răspunsul Germaniei dar și al întregii Uniuni Europene în fața invaziei declanșate de către Vladimir Putin asupra Ucrainei reprezintă un moment cheie pentru Uniunea Europeană, este de părere și Max Bergmann, fost oficial în cadrul Departamentului de Stat. Acesta este de părere că UE poate deveni o super-putere și la nivel politic, și a subliniat că SUA ar trebui să renunțe la obiecțiile pe care le au în fața dezvoltării unei armate europene.

„Suntem martorii nașterii unei super-puteri globale în această criză: Uniunea Europeană. Eram încrezător că o invazie din partea Rusiei va reprezenta un șoc pentru UE, și va determina un răspuns robust. Dar niciodată nu m-am așteptat la un asemenea răspuns din partea Germaniei, a UE și a tuturor statelor. Într-o singură clipă, Germania a decis să aloce 100 de miliarde de euro pentru apărare, adică să-și dubleze bugetul. Vom vedea o creștere dramatică a puterii militare a UE.

UE este deja o super-putere economică, dar acum își arată forța politică prin aplicarea unor sancțiuni dure, ce vor însemna o pierdere economică de zeci de miliarde și pentru ea. Însă este posibil ca această criză să ducă și la o serie de reforme structurale care să întărească Uniunea. Este de așteptat să vedem soluții noi în materie de apărare și chiar pentru a unifica și mai mult politica externă a UE”, a explicat acesta într-o serie de mesaje pe contul său de Twitter.

Alte voci din domeniul RI sunt însă mult mai rezervate, și susțin că este totuși mult prea devreme pentru a putea spune decă ne aflăm în fața unui schimbări substanțiale a politicii UE. Marius Ghincea, cercetător în cadrul European University Institute, este de părere că schimbarea în politica de apărare a Germaniei cel puțin rămâne una „extrem de importantă”, fiind „condusă de o percepție foarte acută de amenințare”.

„Pachetul de măsuri de ajutorare militară și economică a Uniunii Europene reprezintă un moment unic și extraordinar în istoria UE. Însă nu putem să știm dacă reprezintă doar un episod izolat, apărut într-un context geopolitic absolut excepțional, sau dacă ne indică o schimbare de traiectorie către o Uniune Europeană mai „geopolitică”, care să aibă o politică de securitate reală. Este posibil să vedem o dezvoltare substanțială a politicii europene de securitate și apărare, mai ales în contextul reînarmării Germaniei, dar este prea devreme pentru a ști”, a declarat pentru FANATIK Marius Ghincea.