În Germania, autoritățile iau măsuri de pregătire pentru un scenariu în care un conflict militar ar afecta direct țara, mai grav decât războiul din Ucraina.
Conform publicației germane Frankfurter Allgemeine Zeitung, armata germană, Bundeswehr, a elaborat un plan strategic detaliat, denumit „Planul de operațiuni Germania”, aprobat la nivel politic. Acest document secret subliniază rolul esențial al economiei și al infrastructurii în cazul unei crize militare majore, cum ar fi un atac rusesc pe flancul estic al NATO, scrie Digi24.ro.
Planul strategic, întins pe aproximativ 1.000 de pagini, identifică obiectivele prioritare care trebuie apărate, precum și măsurile ce trebuie adoptate în cazul unui atac sau al unor tensiuni geopolitice. Germania ar deveni un punct logistic central pentru transferul de trupe, echipament militar, provizii alimentare și medicamente către estul Europei.
Un eveniment recent organizat de Camera de Comerț din Hamburg a adus în prim-plan implicarea companiilor în pregătirile pentru astfel de situații. Jörn Plischke, locotenent-colonel și șef al Comandamentului de Stat din Hamburg, le-a oferit sfaturi concrete firmelor prezente. Acesta a subliniat importanța creării unui plan detaliat care să stabilească ce responsabilități revin angajaților în cazul unei crize.
„Pentru fiecare sută de angajați, formați cel puțin cinci șoferi de camion suplimentari de care nu aveți nevoie”, este sugestia sa, potrivit informațiilor F.A.Z. O motivare a măsurii ar fi că: „70 % dintre camioanele care circulă pe drumurile din Germania sunt conduse de est-europeni. Dacă acolo va fi un război, unde vor fi acești oameni?”.
Astfel de întâlniri și discuții cu sectorul privat au loc în mai multe regiuni ale Germaniei, armata încercând să crească nivelul de conștientizare și să pregătească economia națională pentru eventuale situații de criză majoră, mai scrie Digi24.
În plus, companiile sunt încurajate să investească în măsuri de autosuficiență, cum ar fi instalarea de generatoare diesel sau utilizarea energiei din surse proprii, precum turbinele eoliene. Plischke a accentuat necesitatea educării angajaților în privința securității și a problemelor legate de criză, pentru a-i pregăti mai bine în fața unor posibile situații de urgență.
Pentru a evidenția pericolele actuale, Jörn Plischke menționează activități precum zborurile neautorizate ale dronelor, tentativele de spionaj, descoperirea de stocuri ilegale de armament, comploturi împotriva liderilor din sectorul privat, acte de sabotaj și atacuri informatice care au loc „frecvent și cu o intensitate în creștere”.
Aceste acțiuni fac parte dintr-un proces cunoscut sub numele de „pregătirea câmpului de luptă”. Potrivit lui Plischke, „Rusia a început să se pregătească pentru război”.
El avertizează că, în următorii patru-cinci ani, Rusia ar putea avea capacitatea și voința de a extinde ofensiva mai departe spre vest. Declarațiile sale, bazate pe informațiile obținute de serviciile secrete germane, conturează o imagine alarmantă a intensificării procesului de înarmare: „Rusia produce în prezent 25 de tancuri de luptă pe lună, Germania trei pe an”.
Într-un alt eveniment, în fața bisericii St. Michaelis Kirche din Hamburg, omul Bundeswehr-ului a întreabat foarte concret: „Ce facem dacă trupele aliate trebuie să treacă prin orașul nostru? Ce ne facem dacă Elba este închisă și rețeaua feroviară este atacată? Ce ne facem dacă lanțurile alimentare Rewe și Aldi nu se pot deschide din cauza lipsei de electricitate, drumurile sunt folosite de coloane militare și apa nu mai curge de la robinet?”
„Trebuie să conștientizăm cât de importantă este o economie bine pregătită și rezilientă pentru apărarea civilă și militară a Germaniei”. La nivel politic, demersurile Bundeswehr sunt întâmpinate cu interes, potrivit lui Plischke, mai ales în Hamburg, un oraș strategic datorită rolului esențial al portului său. Acesta subliniază că utilizarea infrastructurii civile în scopuri militare expune regiunea unui risc crescut de sabotaj și atacuri cibernetice, mai scrie Digi24.
În plus, Senatul Hamburgului a răspuns la aceste amenințări prin alocarea de resurse suplimentare. Au fost create peste 40 de posturi noi destinate îmbunătățirii capacității de gestionare a situațiilor de criză și întăririi apărării civile.