Germania se vrea noua Mecca a semiconductorilor. O „Silicon Saxonia”, în penurie de lucrători calificați și subvenții colosale criticate

Germania anunță mega-investiții în producția de semiconductori, dar, din cauza penuriei de forță de muncă și a disputelor legate de subvenții, mai are încă un drum lung de parcurs până să se impună în acest sector strategic. Producția ar trebui să înceapă în 2026 și este prezentată ca un pas spre o mai mare independență față de monopolul cipurilor produse în Statele Unite și în Asia. Parlamentul European și statele membre ale UE au ajuns, luna trecută, la un acord asupra unui plan de dezvoltare a industriei semiconductorilor.

„Petrolul secolului 21”

De la mașini electrice la smartphone-uri, turbine eoliene și chiar rachete, aceste cipuri electronice sunt „petrolul secolului XXI”, componente de care „depinde totul”, a declarat cancelarul Olaf Scholz la inaugurarea unei noi fabrici a producătorului german Infineon, la începutul lunii mai. Cu ocazia unei deplasări la Seul la sfârșitul săptămânii trecute, liderul de la Berlin a vorbit din nou cu interlocutorii săi coreeni despre semiconductori, invitându-i să investească în Europa pentru a consolida lanțurile de aprovizionare.

Obiectivul declarat al UE este de a atinge 20% din piața mondială până în 2030, adică de două ori mai mult decât în prezent: acest lucru va necesita o creștere de patru ori a producției pe Bătrânul Continent. Acesta este obiectivul „Chips Act”, încheiat în aprilie, care prevede mobilizarea a 43 de miliarde de euro în investiții publice și private. Cea mai mare economie europeană, Germania, este vârful de lance al acestei mișcări de reducere a dependenței față de Asia.

Parlamentul European și statele membre ale UE au ajuns marți, 18 aprilie, la un acord asupra unui plan de dezvoltare a industriei semiconductorilor, pentru a reduce dependența de Asia în acest sector strategic. ”Europa își ia destinul în propriile mâini”, a declarat atunci comisarul european pentru piața internă, Thierry Breton, salutând textul cunoscut sub numele de “Chips Act”.  „Prin stăpânirea celor mai avansați semiconductori, UE va deveni o putere industrială pe piețele viitorului”, a adăugat el.

Digi24.ro

O femeie a găsit o poșetă în care erau acte, bani și telefoane lângă gara din Arad. A luat-o și acum e reținută

Componente esențiale

Uniunea Europeană, aflată în fruntea cercetării în domeniul cipurilor, și-a văzut cota de piață scăzând în ultimele decenii. Penuria de semiconductori, care a încetinit industria auto, a provocat un șoc general. Tensiunile geopolitice din jurul Chinei, precum și pandemia Covid-19, au sensibilizat opinia publică cu privire la necesitatea de a produce în Europa aceste componente esențiale, importate în principal din Taiwan și Coreea de Sud, până la punctul de a convinge Comisia Europeană să relaxeze cadrul strict al ajutoarelor de stat și să adopte o politică industrială intervenționistă.

Toate acestea, pe un continent în mod tradițional foarte deschis la concurența globală. Aceste componente sunt esențiale în multe obiecte de uz cotidian, cum ar fi telefoanele mobile, dar și în centrele de stocare a datelor, care se află în centrul economiei digitale în plină expansiune. Pe lângă noua fabrică Infineon din Dresda – un proiect de 5 miliarde de euro – grupurile americane Intel și Wolfspeed au anunțat investiții majore în Germania în ultimele luni.

„Silicon Saxonia”

Ar fi o lovitură majoră pentru Germania dacă ar reuși să obțină prima fabrică europeană a grupului taiwanez TSMC – unul dintre cei mai mari producători de cipuri electronice din lume. De mai bine de un an se poartă discuții pentru o fabrică în regiunea Dresda, principalul centru european de microelectronică, supranumit deja „Silicon Saxonia”. O decizie este așteptată cel mai devreme în luna august, potrivit TSMC, notează La Libre.

Ursula von der Leyen și Olaf Scholz au fost prezenți la ceremonia de inaugurare a uzinei Infineon. Cu viitoarea sa „Smart Power Fab” din Dresda, producătorul de semiconductori Infineon – fosta divizie de cipuri Siemens – țintește sus. Pe termen lung, 1.000 de angajați cu înaltă calificare ar trebui să lucreze în acest amplasament, care se întinde pe o suprafață echivalentă cu cinci terenuri de fotbal și care este specializat în fabricarea de componente analogice-mixte pentru „decarbonizarea și digitalizarea” bătrânului continent. Grupul va investi cinci miliarde de euro în această fabrică.

Digisport.ro

FOTO Gest golănesc, fără precedent, al unui luptător către fata din ring! Ce a urmat depăștește orice imaginație

La capacitate maximă, fabrica ar trebui să genereze o cifră de afaceri echivalentă cu cinci miliarde de euro pe an. Producția ar trebui să înceapă în 2026 și este prezentată ca un pas spre o mai mare independență față de monopolul cipurilor americane și asiatice. Trăgând învățăminte din criza semiconductorilor din timpul pandemiei, Europa a făcut din dezvoltarea producției „curate”  una dintre prioritățile sale, în timp ce se estimează că volumul pieței mondiale ar putea ajunge în curând la 600 de miliarde de dolari.

Cursa subvențiilor, criticată

Dar la 200 de kilometri distanță, în regiunea Magdeburg, euforia generată anul trecut de anunțul unei investiții de 17 miliarde de euro din partea gigantului american Intel a lăsat loc îndoielilor. Construcția fabricii, care ar fi trebuit să înceapă în prima jumătate a anului 2023, nu a început. „Multe lucruri s-au schimbat” într-un an, a recunoscut într-un comunicat pentru grupul, care a înregistrat la începutul anului o pierdere trimestrială record, suferind din cauza scăderii puternice a vânzărilor de calculatoare personale și smartphone-uri. Pe lângă „provocările geopolitice”, „perturbarea economiei mondiale a dus la o creștere a costurilor, de la materialele de construcție la energie”, explică grupul. Un ajutor public suplimentar este prevăzut pentru „a umple golul de costuri al proiectului planificat, care a crescut semnificativ”, recunoaște Ministerul Economiei.

Această cursă a subvențiilor îi face uneori pe specialiști să critice: „Cheltuim o mulțime de bani (…) pentru a crește puțin securitatea aprovizionării”, a declarat îngrijorat Clemens Fuest, unul dintre cei mai respectați economiști din țară. În timp ce ajutoarele publice pentru Dresda și Magdeburg se vor ridica la ordinul miliardelor, Germania și Europa vor rămâne în mare parte dependente de cipurile produse în afara continentului și „trebuie să vă imaginați ce am fi putut face cu acești bani”, a explicat recent Fuest, președinte al institutului economic IFO, la postul ARD.

Deficit de 62.000 de lucrători calificați

În timp ce dependențele pot fi reduse, nu va exista „nici o autosuficiență pentru nici o țară sau regiune” în ceea ce privește semiconductorii, a avertizat, de asemenea, directorul general al Infineon, Jochen Hanebeck, într-o conferință telefonică din această lună. În timp ce unii specialiști consideră că ajutorul ar trebui să fie și mai mare: ”Fondurile anunțate în cadrul Legii cipurilor reprezintă un bun început, dar sunt încă insuficiente în raport cu standardele mondiale”, a declarat Frank Boesenberg, directorul „Silicon Saxony”, organizația care promovează semiconductorii în regiunea Dresda.

Taiwan (unde sunt produse 90% din cele mai avansate cipuri din lume), Coreea de Sud și, din ce în ce mai mult, China, domină în prezent piața. Europa se confruntă, de asemenea, cu concurența SUA, care cheltuiește sume considerabile pentru a promova producția internă. O altă provocare majoră pentru Germania va fi găsirea unui număr suficient de muncitori. Potrivit unui studiu realizat în decembrie de Institutul Economic German, în prezent există un deficit de 62.000 de lucrători calificați în diverse profesii în industria cipurilor.

„Aruncăm bani pe fereastră”

Germania și-a mărit numărul de proiecte de mare anvergură. În Saarland, compania americană Wolfspeed dorește să construiască o fabrică împreună cu furnizorul de cutii de viteze pentru automobile ZF. Intel, numărul 1 în sectorul cipurilor, a anunțat deja investiția la Magdeburg. Ca și Smart Power Fab din Dresda – subvenționat cu un miliard de euro – aceste proiecte au în comun faptul că beneficiază de subvenții publice colosale. „Aruncăm banii pe fereastră”, spune Reint Gropp, președintele Institutului  Halle pentru Cercetări Economice. „De ce dăm și mai mulți bani unor companii atât de profitabile?”, a întrebat el.

Reint Gropp se teme că proliferarea proiectelor susținute de sectorul public va duce la supracapacitate, ceea ce ar duce la următoarea criză. În Dresda, valoarea subvențiilor ajunge la suma colosală de un milion de euro pentru fiecare loc de muncă. Această analiză nu este împărtășită de lobby-ul industriei care a invocat noi locuri de muncă, potivit lui  Frank Bösenberg, directorul general al „Silicon Saxony”. De fapt, Dresda s-a transformat în ultimii 30 de ani într-un adevărat cluster al industriei cipurilor electronice, cu un total de 70.000 de angajați în 400 de companii și centre de cercetare, primul de acest fel din Europa și unul dintre cele mai mari cinci situri din lume, potrivit Silicon Saxony.

O treime din semiconductorii produși în Europa provin din această regiune, o poveste de succes care este frecvent prezentată în Germania ca fiind una din realizările fostei RDG după căderea Zidului Berlinului. În ciuda războiului din Ucraina și a crizei energetice care i-a afectat puternic economia, Germania a continuat să atragă anul trecut investitori străini. Cea mai mare economie europeană a înregistrat 1.783 de noi proiecte de investiții directe pe teritoriul său în 2022.